Totodată, se instituie dreptul de a reclama calitatea insuficientă a interpretării și obligația subsecventă a autorităților de a verifica aceste aspecte și, la nevoie, de a înlocui interpretul și de a reface actele procedurale. Totodată, se reglementează dreptul la traducerea scrisă a actelor procedurale fundamentale pentru înțelegerea cauzei (art. 243¹), asigurând astfel exercitarea deplină a dreptului la apărare, scrie bizlaw.md.

Autorii inițiativei susțin că, în redacția actuală, Codul de procedură penală (art. 16, art. 85, art. 86 și art. 102) consacră principiul limbii în care se desfășoară procesul penal și dreptul la interpret, însă aplicarea practică a acestuia este adesea una formală. ”Realitatea procesuală relevă o abordare pasivă în verificarea competențelor lingvistice ale persoanei, legislația actuală neimpunând organului judiciar o obligație expresă de a verifica activ dacă bănuitul, învinuitul, inculpatul înțelege suficient limba procesului”, se menționează în nota de argumentare a inițiativei.

Un alt argument este faptul că, în prezent, legislația nu stabilește un standard de calitate a interpretării și nu oferă persoanei asistate un mecanism procedural eficient pentru a contesta calitatea traducerii sau a interpretării, fapt ce poate afecta caracterul echitabil al procedurii. De asemenea, o altă lacună vizează protecția confidențialității comunicării dintre bănuit, învinuit, inculpat și apărătorul său în prezența interpretului, precum și lipsa unor reglementări detaliate privind traducerea documentelor esențiale.