Procurorii, atenționați cu privire la activitatea pe rețelele sociale. Ce postări pot atrage răspunderea disciplinară
Procurorii au dreptul la libertatea de exprimare și pot participa la dezbateri publice, inclusiv pe rețelele sociale. Totuși, statutul lor profesional presupune obligații suplimentare de rezervă, iar anumite postări, comentarii sau distribuiri pot atrage răspunderea disciplinară dacă afectează încrederea publicului în independența, imparțialitatea, integritatea sau prestigiul Procuraturii.
Colegiul de disciplină și etică de pe lângă Consiliul Superior al Procurorilor a aprobat, la 22 iulie 2026, Recomandarea privind libertatea de exprimare a procurorilor în mediul online și obligația de rezervă. Documentul are caracter orientativ și preventiv și nu introduce norme juridice noi, scrie bizlaw.md.
Potrivit Colegiului, recomandarea urmărește aplicarea unitară a prevederilor Codului de etică al procurorilor și ale Legii cu privire la Procuratură, precum și prevenirea abaterilor disciplinare.
Un cont personal nu înseamnă că regulile profesionale nu se aplică
Colegiul constată că rețelele sociale au redus delimitarea dintre viața privată și cea profesională. Un conținut publicat pe un cont personal, inclusiv în afara programului de lucru, poate fi distribuit rapid și poate ajunge la un public larg.
Din acest motiv, faptul că o postare este făcută în timpul liber sau de pe un cont personal nu exclude evaluarea conduitei prin prisma statutului profesional.
Procurorii pot publica fotografii și materiale despre vacanțe, călătorii, activități sportive, concerte, spectacole, evenimente culturale, aniversări de familie, întâlniri cu prietenii sau hobby-uri personale. În aceeași categorie intră, în principiu, postările despre animale de companie, gastronomie, călătorii, un stil de viață sănătos, voluntariat, acțiuni caritabile sau donarea de sânge.
În același timp, pot atrage răspunderea disciplinară postările care elogiază consumul excesiv de alcool sau de substanțe interzise, promovează violența, conțin un limbaj vulgar, injurios ori discriminatoriu sau afișează comportamente incompatibile cu demnitatea funcției, atunci când acestea afectează încrederea publicului în integritatea și prestigiul procurorului.
Colegiul recomandă prudență și în cazul fotografiilor în care procurorii apar alături de persoane vizate în cauze penale, persoane condamnate pentru infracțiuni grave ori persoane cunoscute pentru apartenența sau asocierea cu grupări criminale.
Totuși, simpla apariție într-o fotografie nu este suficientă pentru angajarea răspunderii disciplinare. Trebuie analizate circumstanțele concrete și măsura în care imaginea creează, în mod obiectiv, aparența unor relații incompatibile cu statutul profesional.
De asemenea, procurorii trebuie să manifeste prudență atunci când folosesc rețelele sociale pentru promovarea unor produse, servicii sau mărci comerciale. Potrivit recomandării, astfel de postări sunt, în principiu, incompatibile cu obligația de rezervă dacă, prin contextul lor, creează aparența unei asocieri comerciale sau afectează demnitatea, independența, imparțialitatea ori prestigiul funcției.
Procurorii pot participa la dezbateri publice
Colegiul subliniază că procurorii beneficiază de dreptul la libertatea de exprimare, garantat de articolul 32 din Constituția Republicii Moldova și de articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Statutul profesional nu îi privează de dreptul de a participa la viața socială sau la dezbateri privind probleme de interes public.
Aceștia pot exprima opinii cu privire la educație, sănătate publică, protecția mediului, drepturile omului, protecția copiilor, prevenirea violenței domestice, siguranța rutieră, protecția animalelor, voluntariat sau alte subiecte de interes general.
Procurorii pot, de asemenea, să își exprime opiniile argumentate cu privire la politici publice, proiecte legislative sau reforme instituționale. O asemenea exprimare nu constituie, prin ea însăși, o abatere disciplinară.
În schimb, obligația de rezervă impune evitarea manifestărilor care pot crea, în percepția unui observator obiectiv și rezonabil, aparența unei afilieri politice sau a susținerii unui partid ori candidat.
Pot atrage răspunderea disciplinară postările prin care procurorii își exprimă explicit susținerea sau dezaprobarea față de partide politice ori candidați electorali, distribuie materiale de propagandă electorală sau îndeamnă la vot în favoarea ori în defavoarea unui concurent electoral.
De asemenea, procurorii trebuie să evite exprimările ofensatoare, discriminatorii sau extremiste, precum și distribuirea ori susținerea unor mesaje care promovează intoleranța, incitarea la ură, dezinformarea sau teorii conspiraționiste, în măsura în care acestea pot afecta încrederea publicului în obiectivitatea și discernământul procurorului.
Mai multă rezervă în cazul cauzelor aflate în examinare
Obligația de rezervă are o importanță sporită atunci când exprimările procurorilor se referă la activitatea judiciară sau la cauze concrete.
Pot atrage răspunderea disciplinară comentarea unor dosare aflate în curs de examinare, exprimarea publică a unei opinii privind vinovăția unei persoane înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive, divulgarea informațiilor confidențiale obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau utilizarea unui limbaj ofensator la adresa altor participanți la înfăptuirea justiției.
De asemenea, pot avea consecințe disciplinare manifestările susceptibile să creeze aparența prejudecării unei cauze sau a lipsei de imparțialitate.
În același timp, procurorii pot participa la conferințe, podcasturi, interviuri și activități didactice, pot publica articole de specialitate și pot exprima opinii despre reforma Procuraturii, independența sistemului judiciar, modificarea legislației, digitalizarea justiției sau alte probleme privind funcționarea sistemului judiciar.
Și distribuirea sau aprecierea unor postări poate fi evaluată
Colegiul precizează că responsabilitatea procurorului în mediul online nu se limitează la mesajele pe care le scrie personal. Publicarea, distribuirea, redistribuirea, aprecierea („like”) sau asocierea publică cu anumite mesaje pot fi evaluate din perspectiva obligațiilor profesionale.
O atenție deosebită trebuie acordată conținutului referitor la activitatea partidelor politice și a actorilor politici, campanii electorale sau referendumuri, persoane implicate în proceduri judiciare, cauze aflate în curs de examinare, dosare investigate de organele de urmărire penală, categorii sociale, etnice sau religioase și alte grupuri protejate, precum și subiecte susceptibile să genereze o polarizare socială accentuată.
Colegiul precizează însă că niciuna dintre aceste situații nu conduce automat la concluzia existenței unei abateri disciplinare. Fiecare caz trebuie examinat individual, în funcție de circumstanțele concrete.
Printre criteriile care trebuie luate în calcul se numără natura și conținutul mesajului, contextul în care a fost publicat, existența unui interes public legitim, scopul urmărit, tonul utilizat, amploarea distribuirii și impactul potențial asupra publicului.
De asemenea, trebuie analizat dacă manifestarea a afectat sau putea afecta independența, imparțialitatea ori integritatea procurorului, dacă putea diminua încrederea publicului în imparțialitatea Procuraturii sau dacă a afectat drepturile altor persoane ori prestigiul instituției.
Colegiul subliniază că simpla exprimare a unei opinii personale nu echivalează automat cu încălcarea obligației de rezervă. Libertatea de exprimare protejează și opiniile care pot incomoda sau provoca dezbateri, atât timp cât exprimarea lor rămâne compatibilă cu exigențele funcției de procuror.
În același timp, obligația de rezervă presupune evitarea oricărei conduite care poate crea, în percepția unui observator obiectiv și rezonabil, îndoieli legitime privind independența, imparțialitatea sau neutralitatea profesională a procurorului.
Recomandarea face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv la cauzele Danileț împotriva României, Baka împotriva Ungariei, Guja împotriva Moldovei, Kudeshkina împotriva Rusiei și Eminağaoğlu împotriva Turciei. Potrivit Colegiului, aceste cauze arată că obligația de rezervă face parte din îndatoririle și responsabilitățile specifice statutului de magistrat, dar nu poate fi transformată într-o interdicție generală de exprimare.
Astfel, libertatea de exprimare și obligația de rezervă trebuie conciliate de la caz la caz, cu respectarea principiului proporționalității.
Recomandarea nr. 3/2026 are caracter orientativ și preventiv și urmează să fie adusă la cunoștința tuturor procurorilor. Colegiul spune că documentul urmărește prevenirea abaterilor disciplinare, aplicarea unitară a normelor de disciplină și etică profesională și consolidarea standardelor de integritate și conduită în rândul procurorilor.
Adjuncta procurorului șef al PA a promovat evaluarea externă în procesul de vetting
Raportul de evaluare a adjunctei procurorului-șef al Procuraturii Anticorupție, Ina Frunza-Bargan, a fost făcut public. Comisia de evaluare a procurorilor propune promovarea acesteia în cadrul evaluării externe, concluzionând că procurorul corespunde criteriilor de integritate etică și financiară prevăzute de Legea nr. 252/2023.
Curtea de Apel Centru are un nou judecător
Judecătoarea Natalia Mămăligă a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Centru, prin decret semnat de președinta Republicii Moldova. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial din 6 august și a intrat în vigoare la aceeași dată.
Evghenia Guțul și Svetlana Popan au ajuns la Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Când au fost transferate
Bașcanul UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, și Svetlana Popan, secretara fostului partid „Șor”, condamnate la 7 și, respectiv, 6 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor” și a unui concurent electoral susținut de Ilan Șor, au fost transferate la Penitenciarul nr. 7 – Rusca. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de ofițera de presă a Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Olga Baciu.