„Am câteva nedumeriri care mă macină:

1. De ce scrisoarea d-nei Dragalin a apărut în 5 aprilie 2025?

2. De ce dna Dragalin nu a sesizat autoritățile competente despre o posibilă tentativă de influență externă în activitatea sa de Procuror șef al Procuraturii Anticorupție? Legea obligă un funcționar, mai ales unul cu funcție de demnitate publică, sa denunțe o eventuala presiune/ imixtiune neadecvată în activitățile sale.

3. Cât de adevărate sunt faptele descrise în scrisoare? Dacă sunt adevărate, este grav.

4. Mesajele membrului CSM, chiar dacă ar fi scoase din context, sunt improprii funcției deținute și o asemenea comunicare nu poate avea loc.

Repet, este în afara înțelegerii mele: cum, cum domnule este posibil să se preteze președintele și prim-ministrul țării la așa acțiuni de intimidare și cum un fost procuror șef nu a sesizat o eventuală influență inadmisibilă asupra sa în exercitarea atribuțiilor pe durata deținerii mandatului și vine cu această scrisoare după demisia din funcție?

Cat de credibilă este această scrisoare și cât de credibili suntem noi în promovarea reformelor în justiție pe fondul unor asemenea situații rușinoase?

Am impresia ca se face tot ce este posibil și imposibil ca până la scrutinul din toamna asta să se discrediteze tot ce s-a făcut în acești ani, toată munca și eforturile depuse de a ieși din griul în care stăm de decenii, să se ducă pe apa sâmbetei.

În așa ritm îți piere orice fel de speranță ca țara asta mai are o șansă”, a scris Angela Popil.

O scrisoare semnată pe 5 aprilie 2025 de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care ar demonstra „legăturile primejdioase dintre politic și justiția reformată”, a fost făcută publică de avocata Cristina Ciubotaru în cadrul ședinței CSM, în contextul cererii de recuzare împotriva membrului Consiliului, Ion Guzun. Conform publicației, Dragalin a dezvăluit cum a fost contactată pe aplicația Signal de Ion Guzun, dar și că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean i-ar fi cerut fostei șefe PA liste cu „procurori pe care ea îi consideră integri și care ar trebui să promoveze Vetting-ul”.

Președinția a venit cu o reacție la „scrisoarea” semnată de fosta șefă a PA. „Este regretabil faptul că fosta procuroare-șefă face acuzații false cu privire la discuțiile pe care le-a avut” cu Maia Sandu, a precizat șeful Cabinetului președintei Republicii Moldova, Adrian Băluțel.

Și membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Ion Guzun, a venit cu o reacție la scrisoarea semnată de Veronica Dragalin: „Este regretabil când declarațiile personale, motivate de nemulțumiri legate de pierderea unei funcții de demnitate publică, sunt prezentate în public drept verdicte asupra unei întregi reforme”.

Fosta judecătoare Victoria Sanduța, demisă de președinta Maia Sandu „pentru postări pe Facebook”, a comentat scrisoarea semnată pe 5 aprilie 2025 de fosta șefă a Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care ar demonstra „legăturile primejdioase dintre politic și justiția reformată”, făcută publică de avocata Cristina Ciubotaru, în cadrul ședinței de astăzi a CSM. „Îi întreb public pe Maia Sandu, Dorin Recean și pe toți cei care au orchestrat această schemă, numită reforma justiției: În numele cui acționați, al cetățenilor sau al criminalilor? Vreți să țineți puterea care nu vă aparține în mâinile voastre cu orice preț? Moldovenii nu trebuie să sufere din cauza voastră, mizerabililor!”, a declarat Sanduța, într-un video pe rețele.

La 1 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile mai multor procurori și judecători, care au picat evaluarea pre-vetting: Gîrbu Anatolie, Popil Angela, Cupcea Veronica, Sorbalo Stanislav, Caisin Valentin, Chirtoacă Ion, Codreanu Vitalie, Stratan Vitalie, Holban Vladislav, Paniș Alexei, Victor Sandu, Șova Nicolae. Potrivit hotărârii instanței, aceștia urmau să fie reevaluați de Comisie.

Deciziile au fost luate de completul de judecători al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), format din Tamara Chișca-Doneva, președintă a ședinței, Mariana Pitic și Ion Guzun, care s-a expus pe contestațiile candidaților împotriva deciziei Comisiei independente de evaluare a integrităţii candidaţilor la funcţia de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor şi procurorilor.

Președinta de atunci a Comisiei juridice numiri şi imunităţi din Parlament, Olesea Stamate, a criticat dur decizia CSJ, care a admis contestațiile: „Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinară. Nu s-a examinat temeinic, să se vadă dacă intr-adevăr unele merită a fi întoarse la evaluare sau nu. S-a mers pe principiul „după noi și potopul”, a menționat Stamate.

Și premierul Dorin Recean a venit cu o atenționare către judecătorii CSJ, care au pronunțat hotărârea privind anularea unor decizii ale Comisiei Pre-vetting. „Vreau să le spun la minoritatea coruptă din tagma judecătorilor că, nu ne-ați surprins. Veți răspunde conform legislației”, a declarat Recean.

De cealaltă parte, fostul ministru al Justiției Fadei Nagacevschi a calificat deciziile CSJ drept un „nou eșec răsunător al guvernării”. „Este tot mai consolidată opinia în societate că scopul așa-zisei reforme a PAS a fost de a prelua controlul asupra sistemului judecătoresc”, a menționat juristul.

La începutul lunii septembrie 2023, Comisia Pre-Vetting anunța că reia evaluarea a 21 de candidați la funcții în CSM și CSP, după ce Curtea Supremă de Justiție a admis contestațiile acestora, prin deciziile emise pe 1 august 2023.

Procedura disciplinară în privința judecătorilor în demisie Mariana Ursachi (Pitic), Tamara Chișca-Doneva și Ion Guzun de la Curtea Supremă de Justiție, pentru deciziile prin care au anulat hotărârile Comisiei Pre-Vetting, care refuzau promovarea a 21 de judecători în funcții de conducere, a fost reluată, ca urmare a deciziei din 21 ianurie 2025 a plenului CSM.