O singură persoană condamnată în dosarul mitei de la vamă. Ce se întâmplă cu Iurie Gorea și Cristian Olărescu

O singură persoană a fost condamnată până acum în presupusa schemă de corupere cu 136 de mii de dolari de la vamă, deconspirată acum un an. Este vorba de brokerul vamal Anastasia Arșinova. Șeful Biroului Vamal Centru, Iurie Gorea, este judecat, iar șeful Postului Vamal Căușeni, Cristian Olărescu, rămâne cercetat penal. TVR Moldova a analizat sentința de condamnare și dezvăluie mai multe detalii despre modul în care ar fi funcționat schema de mituire.

publicat de Vadim Ungureanu
miercuri, 1 iulie 2026, 21:27
O singură persoană condamnată în dosarul mitei de la vamă. Ce se întâmplă cu Iurie Gorea și Cristian Olărescu

Potrivit instanței, începând cu septembrie 2024, Arșinova, în calitate de broker vamal și director al unei companii de brokeraj, ar fi susținut că are influență asupra unor persoane publice din Biroul Vamal Centru și Postului Vamal Căușeni pe care le-ar putea determina să urgenteze procedurile de vămuire a mărfurilor. În schimbul acestei pretinse influențe, ea ar fi solicitat bani de la omul de afaceri Evghenii Kovalov, reprezentant al unor companii care importau mărfuri din Ucraina în regiunea transnistreană, transmite realitatea.md.

Potrivit declarației Anastasiei Arșinova, inițial, propunerea de a funcționa după o astfel de schemă ar fi venit din partea unui șef vamal, iar ea ar fi acceptat ulterior acest mecanism și l-ar fi pus în aplicare în relația cu Evghenii Kovalov.

„Condiția era ca pentru urgentarea mărfii la import, clienții companiei să achite 50 dolari pentru fiecare m3 de marfă.”

Antreprenorul Evghenii Kovalov a declarat în instanță că în 2024 camioanele cu marfă au început să fie reținute în vamă pentru perioade de până la o lună și jumătate, ceea ce genera pierderi financiare.

El susține că i s-a transmis, prin intermediul Arșinovei, că pentru urgentarea procedurilor ar trebui achitată suma de 50 de dolari pentru fiecare metru cub de marfă în caz contrar camioanele vor fi supuse unor controale minuțioase și întârzieri. Ulterior, potrivit declarațiilor sale, omul de afaceri a acceptat condițiile, iar fluxul de procesare a mărfurilor s-ar fi accelerat, fiind eliberate mai multe camioane într-un interval scurt de timp.

Serghei Cebotari, martor și investigator sub acoperire în dosar, a declarat că a fost introdus în schemă pentru documentarea presupuselor fapte de corupție și a acționat sub identitate acoperită, cu sarcina de a stabili modul în care ar fi fost influențate persoanele publice din cadrul Biroului Vamal Centru.

Acesta susține că a luat legătura telefonic cu brokerul vamal Anastasia Arșinova, căreia i-a spus că reprezintă interesele omului de afaceri Evghenii Kovalov. Ulterior, au fost stabilite mai multe întâlniri la care au fost transmise brokerului sume de bani sub controlul CNA.

Cebotari mai declară că Arșinova i-ar fi comunicat că refuzul plăților duce la reținerea îndelungată a camioanelor în vamă în timp ce achitarea sumelor ar asigura eliberarea rapidă a mărfurilor.

În total, potrivit actelor din dosar, suma pretinsă și transmisă ar fi ajuns la 136.150 de dolari.

Arșinova Anastasia și-a recunoscut vinovăția, declarând că regretă fapta comisă și că se căiește sincer pentru cele săvârșite. Ea a fost de acord cu aplicarea amenzii stabilite în baza acordului de recunoaștere a vinovăției.

Instanța a acceptat acordul încheiat la 22 iulie 2025 între procurorul Iulian Diaconu și învinuita Arșinova Anastasia. Aceasta a fost recunoscută vinovată de trafic de influență și condamnată la o amendă de 200.000 de lei, cu privarea de dreptul de a activa în calitate de broker vamal pentru o perioadă de trei ani.

În același caz, șeful suspendat al Biroului Vama Centru, Iurie Gorea, este judecat, iar șeful Postului Vamal Căușeni, Cristian Olărescu, este urmărit penal. Cei doi au fost reținuți în iunie 2025.

Executarea silită: atribuțiile executorilor ar putea fi extinse, iar unele proceduri modificate

Procedurile de executare silită ar putea fi modificate printr-un proiect de amendare a Codului de executare. Documentul propune schimbări privind atribuțiile executorilor judecătorești, aplicarea măsurilor de asigurare și constrângere, urmărirea bunurilor și veniturilor debitorilor, precum și raporturile dintre executarea silită și procedura de insolvabilitate.