Raportul dintre datoria externă și PIB a scăzut cu 4,4 p.p. comparativ cu situația din 31 decembrie 2023, transmite BizLaw.MD.

Datoria externă pe termen lung a avut în continuare cea mai mare pondere în totalul datoriei externe (76,3 la sută), valoarea acesteia înregistrând o creștere de 4,8 la sută față de finele anului 2023.

Datoria externă pe termen scurt (conform maturității originale) s-a diminuat cu 9,8 la sută și a deținut o pondere de 23,7 la sută din totalul datoriei externe brute.

Potrivit BNM, în cazul menținerii nivelului constant de rambursări similar celor efectuate pe parcursul trimestrului IV 2024, stocul datoriei pe termen lung sub formă de împrumuturi de la finele trimestrului precedent ar fi achitat timp de 7,1 ani.

La finele anului trecut principalul creditor al statului a fost Fondul Monetar Internațional cu o pondere de 31,7 la sută în totalul datoriei publice, urmat de Grupul Băncii Mondiale cu 25,2 la sută, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare cu 10,6 la sută și Banca Europeană pentru Investiții.

În același timp, datoria externă privată s-a diminuat comparativ cu finele anului 2023, fiind contractată, preponderent, pe termen lung, principalele instrumente fiind împrumuturile și creditele comerciale și avansurile.

În datoria externă privată pe sectoare instituționale, cea mai semnificativă pondere a revenit societăților nefinanciare (55,1 la sută). Creditarea intragrup din cadrul investițiilor directe, care reprezintă un instrument eficient de finanțare externă durabilă, a constituit 30,4 la sută în totalul datoriei externe private. Societățile care acceptă depozite, exclusiv banca centrală, au deținut 7,7 la sută, alte societăți financiare – 5,6 la sută, iar gospodăriile populației - 1,3 la sută din total.