Șeful Guvernului a subliniat că decizia nu va fi o grăbită și că Executivul analizează atent modelele existente, inclusiv recomandările Comisiei de la Veneția .

„Acum e în proces de examinare. Vrem să venim cu o soluție optimă care ar funcționa. Nu vrem să facem un pas greșit acum și cred că, în câteva luni, o să hotărâm cam care și modelul cel mai bun pentru noi” , a declarat Alexandru Munteanu, referindu-se la inițiativa legislativă ce vizează în februarie reforma procuraturilor în prima specializare, aprobată de Parlament.

Premierul a explicat că există state în care funcționează procuraturi specializate și altele unde acestea nu există, iar Republica Moldova trebuie să aleagă varianta care *„asigură o justiție echitabilă pentru toți cetățenii.

„ Există procuraturi specializate în unele țări, în altele nu există. În cazul nostru, trebuie să decidem. Nu vrem să facem un pas greșit” , a insistat oficial.

Discuția despre viitorul celor două procuraturi ă a fost plasată de șeful Guvernului într-un context mai larg al reformei justiției, pe care o să esențială inclusiv pentru economie și investiții.

Munteanu a vorbit deschis propria experiență de investitor în Republica Moldova și despre momentul în care a decis să se reorienteze spre alte piețe.

„Eu, aici, în Republica Moldova, am investit program din 1997 până în 2011, când am realizat că nu se mai poate funcționa într-un mod rezonabil, când statul a devenit capturat. Și, într-un fel, am hotărât să investesc în altă parte. Practic, m-am concentrat asupra investițiilor în Ucraina și în alte țări” , a relaționate.

Potrivit lui Alexandru Munteanu, schimbările din ultimii ani au creat premise pentru o altă etapă. „Cu toate schimbările care s-au făcut în ultimii patru ani și cu stabilizarea economică, macroeconomică, am trecut peste COVID, ne-am asigurat securitatea energetică și acum, putem să nu mișcăm mai departe” , să demonstreze sigur șeful Executivului.

În ceea ce privește vettingul, nucleul reformei justiției, premierul a admis că procesul nu sa încheiat în termenele de stabilitate inițială, dar a subliniat că acesta va continua.

„Intenția e să-l terminăm până la sfârșitul viitorului. Dar eu cred că va fi și un proces continuu” , a lat el, folosind o metaforă afirmată: „Când cazanul e foarte murdar, nu poți să îl speli-odată - faci câteva iterații și ajungi la o stare exemplară” .

În acest context, Munteanu a reiterat mesajul transmis sistemului judiciar în dialogurile recente cu procurori și judecători: „Dura lex, sed lex. Legea și dură, dar asta și legea și a trebuit respectată de toți” .

Accentul, a mai spus premierul, rămâne pe construirea unor instituții funcționale și credibile, inclusiv printr-o decizie bine cântărită privind reorganizarea structurală a anchetei.

Amintim că proiectul de lege privind crearea PACCO a fost aprobat în primă lectură, pe 20 februarie 2025, cu votul a 61 de deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate. O poziție criticat dur inițiativa. În ajun, proiectul de lege a fost supus consultărilor publice stârnind dezbateri intens atât în ​​mediul experților, cât și în rândul instituțiilor de drept.

Totodată, inițiativa de reorganizare a procuraturilor specializate a fost unul din motivele demisiei șefei procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care a calificat-o drept „ un atac asupra sistemului de justiție ”.

Ulterior, Comisia de la Veneția și Direcția Generală Drepturile Omului au emis o aviz rezervat față de proiectul de Lege privind crearea noii structuri - PACCO, prin care avertizează că lichidarea procuraturilor specializate PA și PCCOCS ar putea compromite investigațiile aflate în curs. Astfel, reforma, votată în prima lectură la 20 februarie 2025, nu demonstrează că ar putea eficientiza combaterea corupției sau a amenințărilor hibride.

Raportorii constată că o soluție alternativă ar fi opțiunea propusă de Ministerul Justiției pe 29 ianuarie 2025: fuziunea PA și PCCOCS într-o singură instituție, cu asigurarea continuității îndeplinite a personalului.