Rusia a emis un aviz de căutare pe numele premierului estonian Kaja Kallas, potrivit anunţului postat marţi pe site-ul Ministerului de Interne, într-o nouă ilustrare a tensiunilor dintre Kremlin şi statele baltice.

Kaja Kallas este urmărită penal în Rusia într-un "caz penal", se arată în anunţ, care nu precizează de ce infracţiune sau contravenţie este acuzată. Secretarul de stat estonian Taimar Peterkop face, de asemenea, obiectul unui aviz de urmărire, la fel şi ministrul culturii din Lituania, Simonas Kairys.

Secretarul de stat în Estonia este şeful unui birou guvernamental care se ocupă de punerea în aplicare a deciziilor politice şi are în subordine echivalentul Monitorului Oficial.

O sursă de securitate rusă, citată sub anonimat de agenţia de presă de stat TASS, a declarat că cei doi oficiali estonieni şi ministrul lituanian sunt urmăriţi penal pentru "distrugerea şi deteriorarea monumentelor (în onoarea) soldaţilor sovietici" din cel de-al Doilea Război Mondial.

Marţi, Kremlinul i-a acuzat de ostilitate faţă de Rusia din cauza viziunii lor asupra istoriei relaţiilor bilaterale. "Aceşti oameni sunt responsabili de decizii care reprezintă de facto o insultă la adresa istoriei, sunt oameni care desfăşoară acţiuni ostile împotriva memoriei istorice, împotriva ţării noastre", a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat: "Acesta este doar începutul. Crimele împotriva memoriei eliberatorilor lumii de nazism şi fascism trebuie să fie urmărite penal", a spus Zaharova.

RUSIA, DERANJATĂ DE DEMOLAREA MONUMENTELOR SOVIETICE

În ultimii ani, mai multe dintre monumentele ridicate de fosta URSS după cel de-al Doilea Război Mondial au fost demontate în statele baltice, în semn de respingere a perioadei sovietice, întrucât aceste state consideră că au fost ocupate de URSS. Kallas a declarat în 2022 că autorităţile estoniene vor demonta între 200 şi 400 de astfel de monumente.

O minoritate rusă trăieşte în Estonia, Letonia şi Lituania, trei foste republici sovietice care sunt acum membre ale UE şi NATO şi care au relaţii tensionate cu Moscova. Statele baltice, care se tem de ambiţiile militare ale Kremlinului, consideră că URSS le-a ocupat, în timp ce Moscova se consideră eliberatoare şi consideră orice altă abordare drept o "falsificare a istoriei", ceea ce reprezintă o infracţiune în Rusia.

Aceste relaţii au fost agravate şi mai mult de conflictul din Ucraina. Statele baltice, care consideră că ameninţarea unei invazii ruseşti este reală, sprijină activ Kievul în lupta sa împotriva armatei ruse.

Săptămâna trecută, Rusia i-a convocat pe însărcinaţii cu afaceri ai Estoniei, Letoniei şi Lituaniei, acuzându-i că "sabotează" alegerile prezidenţiale ruse din martie, pentru refuză să asigure securitatea secţiilor de votare din ambasadele ruseşti de pe teritoriul lor.

La jumătatea lunii ianuarie, Letonia şi Estonia au decis să rezilieze acordurile de asistenţă juridică cu Rusia, oficialii din ambele ţări invocând drept motiv atacul Moscovei asupra Ucrainei. Anterior, tot în ianuarie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski fusese în turneu în statele.

Estonia a refuzat, de asemenea, să prelungească permisul de şedere al şefului Bisericii Ortodoxe din Estonia, care ţine de Patriarhia Moscovei, pe motiv că acesta, cetăţean rus, reprezenta un risc pentru securitatea naţională.

Politicienii baltici riscă să fie puşi sub arest doar dacă trec graniţa rusă, altfel declararea lor ca fiind căutaţi nu va avea consecinţe reale.

În total, Rusia a pus câteva zeci de politicieni baltici, de diferite ranguri, pe lista persoanelor căutate - de la consilieri municipali până la membri ai parlamentelor naţionale. În plus, fostul ministru de interne leton Marija Golubeva figurează şi ea pe listă, potrivit proiectului media rus independent Mediazona.

news.ro