BREAKING NEWS // Dosarul „Laundromat”. Doi magistrați, vizați în schema de spalăre de bani din Rusia, ar fi fost achitați de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani
Doi dintre cei 16 judecători învinuiți de „pronunțarea unor decizii contrare legii, soldate cu urmări grave” în dosarul spălării a aproximativ 20 de miliarde USD prin intermediul instanțelor de judecată, numit generic „Laundromat”, ar fi fost achitați prin decizii luate de către Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, susțin sursele PulsMedia.MD.
Potrivit surselor ar fi vorba despre magistratul Iurie Hîrbu, care activa la Judecătoria Telenești, dar și Serghei Popovici care activa la Judecătoria Comrat.
Decizia de achitare în cazul judecătorului Iurie Hîrbu ar fi fost luată astăzi de către magistrațiii de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Elena Costiuc și Serghei Daguța.
Sursele noastre mai menționează că în cazul celui de-al doilea magistrat, Serghei Popovici, decizia de achitare a fost luată aproximativ acum două săptămânni, de către magistrații de la aceeași judecătorie, Cristina Cheptea și Serghei Daguța.
Aici este de menționat că acum doi ani, un alt magistrat care ar fi fost implicat în „Laundromat”, Ghenadie Bîrnaz, fostul magistrat de la Judecătoria Râșcani din municipiul Chișinău, a fost achitat de sub învinuirea de pronunţare cu bună-ştiinţă a unei încheieri contrare legii, din motiv că fapta lui nu întrunește elementele infracțiunii.
Amintim că presa a scris despre faptul că sume de miliarde care figurează în tranzacțiile suspecte în cazul „Laundromat” au ajuns în 62 de state ale lumii, fiind citat directorul adjunct al Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Evghenii Sîrbu, în cadrul primelor audieri publice desfășurate de Comisia parlamentară de anchetă pentru analizarea acestei situații.
Potrivit directorului serviciului, Vasile Șarco, în anul 2010 serviciul a recepționat de la o unitate bancară o informație privind o tranzacție suspectă în care erau implicate mai multe entități, motiv pentru care toate tranzacțiile suspecte pe durata investigațiilor au fost analizate și cercetate de către serviciu. În perioada 2011 – 2014 s-au făcut trei controale tematice și unul la întregul sistemul bancar. Serviciul a acumulat dosarele interne de la instituția bancară vizată, dar și a sesizat aproximativ 100 de state pentru obținerea informațiilor.
Directorul Șarco a mai spus, potrivit sursei citate, că în perioada 2010-2012, Serviciul s-a concentrate pe obținerea informațiilor despre originea banilor care veneau dintr-o țara străină. Suma totală a tranzacțiilor s-ar ridica la peste 22 de miliarde de dolari. Potrivit lui Vasile Șarco, conversia rublelor în valută a fost făcută în sistemul bancar rusesc și, la prima vedere, aceasta nu s-a reflectat asupra sistemului de schimb valutar din Republica Moldova.
Persoanele care au ridicat banii nu sunt persoane rezidente al Republicii Moldova, dar intrau în țară prin segmentul transnistrean în acea perioadă. Întrebați dacă din șirul de companii prin care s-a produs „Landromatul” sunt unele controlate de actuali, foști politicieni sau persoane publice, reprezentanții SPCSB au spus că sunt, fără să ofere detalii.
Tariful pentru instruirile contra plată organizate de INJ ar putea crește de aproape trei ori
Tariful pentru instruirile contra plată organizate de Institutul Național al Justiției (INJ) ar putea crește de la 300 la 824 de lei pe zi pentru fiecare participant. Majorarea este prevăzută într-un proiect de hotărâre elaborat de Ministerul Justiției, la solicitarea și cu suportul Institutului Național al Justiției.
Stoianoglo a câștigat în instanță procesul pentru încălcarea vieții private a lui Viorel Morari
Fostul Procuror General, Alexandr Stoianoglo, a câștigat în instanță procesul penal în care era acuzat de încălcarea vieții private a fostului procuror-șef al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.
Fost judecător al Curții de Apel Bălți, vizat de ANI: aproape 400 de mii de lei nejustificați
Un fost judecător al Curții de Apel Bălți nu a putut justifica aproape 400 de mii de lei din avere, în contextul unor depuneri de circa 740 de mii de lei pe platforme de jocuri de noroc în perioada 2021-2022. După ce a constatat o diferență substanțială între veniturile declarate, cheltuieli și avere, Autoritatea Națională de Integritate a solicitat în instanță confiscarea sumelor nejustificate, transmite IPN.