Legea privind solicitanţii de azil a intrat în vigoare pe 22 iulie și a fost menită să fie temporară. Ea a fost dată ca reacţie la un aflux, în toamna lui 2023, de solicitanţi de azil ce soseau la frontiera cu Rusia, manevră despre care Helsinki susţine că a fost orchestrată de Moscova.

Ministerul de Interne al Finlandei doreşte „să prelungească validitatea” acestei legi, potrivit comunicatului său, un responsabil ministerial precizând pentru AFP că durata acestei prelungiri urmează încă să fie „evaluată”. Închiderea frontierei şi noua lege au permis „să se pună capăt pentru moment imigraţiei instrumentalizate”, a mai subliniat ministerul.

„Situaţia securitară de la frontiera estică a Finlandei este tensionată, dar stabilă pentru moment. Cu toate acestea, trebuie să fim pregătiţi să facem faţă unor schimbări rapide şi critice”, a declarat Mari Rantanen, ministrul finlandez de interne, citată în comunicat.

Finlanda şi-a închis frontiera lungă de 1.340 de kilometri cu vecinul său estic la mijlocul lui decembrie 2023, pe o durată nedeterminată. Ţara „nu are încă intenţia de a-şi deschide frontiera estică”, a subliniat Mari Rantanen.

Deși experții şi guvernul finlandez au admis că legea controversată contravine angajamentelor internaţionale ale Finlandei în materie de drepturi ale omului, precum şi Constituţiei, aceasta este menită să contracareze „atacurile ruse hibride”.

Potrivit termenilor autorităţilor finlandeze, măsurile prescrise de această lege pot fi activate pentru o lună doar în zone delimitate ale ţării, dacă suveranitatea şi securitatea sa sunt considerate ameninţate.

Doar solicitanţii de azil în situaţie de vulnerabilitate, precum copiii şi persoanele cu handicap, vor putea în acest caz înainta o cerere. Eligibilitatea lor este atunci la discreţia poliţiştilor de frontieră şi nu va fi posibil să se înainteze apel.

sursa: hotnews.ro