Urmărit prin Interpol Vasilii Osipov este acuzat de autoritățile din Rusia de încălcarea regulilor de circulație de către o persoană care conduce un autovehicul în stare de ebrietate și provocarea unui accident rutier soldat cu moartea a două persoane.  Accidentul a avut loc în 3 decembrie 2017. 

Tribunalul Vîborgskii din regiunea Sankt Petersburg a emis în 2018 un mandat de arestare, iar în 2021, suspectul a fost dat în urmărire internațională prin Interpol.

 Cetățeanul moldovean a fost depistat în octombrie 2024, în România, la Suceava și a fost arestat provizoriu, până la analizarea dosarului.  

Promisiunile Rusiei 

Autoritățile judiciare din Rusia au inclus în cererea de extrădare mai multe garanții, cum ar fi faptul că procedurile legale împotriva cetățeanului moldovean nu au drept scop urmărirea acesteia pentru motive politice, în legătură cu apartenența rasială, la religia practicată, apartenența politică sau opiniile politice.  

De asemenea, s-a susținut că îi vor fi oferite toate posibilitățile pentru apărare, inclusiv asistența avocaților, că nu va fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.  Oficialii ruși au mai precizat că Vasilii Osipov nu va fi extrădat într-un alt stat fără acordul autorităţilor competente ale României și că va fi deținut într-o instituție care ține cont de standardele internaționale, iar funcționarii Ambasadei României în Federația Rusă urmau să îl poată vizita în vederea controlului îndeplinirii garanțiilor.

 Rusia neagă jurisdicția CEDO 

La sfârșitul anului trecut, Curtea de Apel Suceava a respins cererea de extrădare în Federația Rusă și a constatat că există un risc semnificativ de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului în statul solicitant, precum și în ceea ce privește supunerea persoanei extrădabile la tratamente inumane sau degradante.

„Începând cu data de 16 septembrie 2022, Federaţia Rusă a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană privind Drepturile Omului, iar o negare a jurisdicţiei Curţii Europene a Drepturilor Omului, organul judiciar al Consiliului Europei care oferă protecţie în caz de încălcare a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Convenţie, reclamă o prudenţă crescută în aprecierea consecinţelor pe care ar putea să o aibă extrădarea în Federaţia Rusă”, susține magistratul.

  Judecătorul din Suceava a menționat cazuri de abuz 

Judecătorul a făcut trimitere la Rezoluţia Parlamentului European din 7 aprilie 2022 referitoare la intensificarea represiunii în Rusia, care s-a fundamentat, printre altele, pe declaraţia Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei din 24 martie 2022 prin care se exprimă aprecierea pentru activitatea curajoasă a jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului, inclusiv a celor din Federaţia Rusă şi Belarus. 

Mai sunt citate declaraţia Reprezentantului pentru libertatea mass-media al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), din 3 martie 2022, privind încălcarea gravă a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea mass-media în Rusia în contextul atacului militar al ţării împotriva Ucrainei și declaraţia Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului privind ultimele evoluţii din Rusia şi Ucraina.

Toate „impedimentele” care au împiedicat extrădarea 

„Așadar, în cauză există rațiuni serioase de a se crede că predarea către Federația Rusă este susceptibilă să aibă consecinţe de o gravitate deosebită pentru persoana extrădabilă, existând incertitudinea respectării drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în statul solicitant, având în vedere și contextul acţiunilor militare exercitate în prezent împotriva Ucrainei (fapte notorii), precum și faptul că persoana a cărei extrădare se cere are cetăţenie moldovenească”, a conchis magistratul care a constatat „existența unui impediment”, ceea ce face să nu fie întrunite condițiile extrădării.  

Hotărârea a rămas definitivă, nefiind contestată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

sursa: libertateaa.ro