Șapte procurori au cerut apărarea onoarei și reputației anul trecut: Utilizarea automobilului de serviciu, postări de denigrare și hărțuiri

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a analizat, în 2025, șase cazuri care vizează apărarea onoarei și reputației profesionale a procurorilor, ca urmare a materialelor jurnalistice și campaniilor de denigrare apărute în mediul online. Despre acesta a anunțat președintele Consiliului, Dumitru Obadă în cadrul Adunării Generale, unde a prezentat raportul privind activitatea CSP în anul 2025, scrie Unimedia.info.

publicat de Veronica Ciortan
vineri, 20 martie 2026, 21:40
justice

„În urma examinării, CSP a constatat caracterul neveridic al unor informații și a solicitat publicarea dezmințirilor de către instituțiile media implicate.”

Printre cazurile investigate se numără:

  • A. Nesterov, vizat de un material despre utilizarea automobilului de serviciu;
  • F. Mîțu, O. Cazacu și V. Toderiță, afectați de postări și campanii de denigrare pe rețelele sociale;
  • V. Plevan, supus unor acuzații și hărțuiri repetate online;
  • O. Bodareu și L. Prisacari, implicați în articole de presă considerate distorsionate.
sedinta

Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a acceptat raportul Inspecției procurorilor privind cererea lui Vasile Plevan pentru apărarea reputației sale profesionale. În ședință închisă, CSP a constatat că informațiile apărute în spațiul public au „caracter defăimător și calomnios, depășind limitele libertății de exprimare”, și a recomandat procurorului să urmeze procedurile legale pentru sesizarea Inspectoratului General de Poliție sau a instanței de judecată pentru protejarea onoarei și demnității personale.

O cerere depusă de procurorul Vasile Plevan, prin care solicită protejarea reputației profesionale, a fost examinată pe 23 decembrie de Consiliul Superior al Procurorilor.

Ulterior, Consiliul Superior al Procurorilor a venit cu precizări, după ce a examinat cererea depusă de procurorul Vasile Plevan pentru apărarea reputației sale profesionale.

În martie 2025, Vasile Plevan a rămas fără funcția de șef-adjunct al Procuraturii Anticorupție. Interimatul funcției a fost sistat la ordinul procurorului general.

Pe 22 ianuarie, Comisia de evaluare a procurorilor a finalizat evaluarea procurorului Vasile Plevan de la Procuratura Anticorupție și a constatat că acesta nu corespunde criteriilor de integritate etică. În consecință, Comisia a propus nepromovarea evaluării externe.

În iulie 2023, Comisia Pre-Vetting a anunțat că încheie evaluarea grupului de candidați la funcția de membru în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), cu emiterea deciziilor privind procurorii Vasile Plevan și Gheorghe Graur. Potrivit Comisiei, cei doi nu întrunesc criteriile de integritate financiară și etică, și prin urmare, nu promovează evaluarea.

Vasile Plevan, a venit cu explicații de ce a picat Pre-vettingul și ce a influențat decizia Comisiei. „Am informat despre veniturile mamei mele soacre și faptul că din 2009 până în prezent muncește în afara țării. Încălcările constau în faptul că, mama soacră nu putea justifica 3 mii de dolari în 2014 și 7 mii de euro în 2020”, a declarat Plevan în cadrul unei conferințe de presă.

Judecătorul Ion Bulhac nu a promovat evaluarea externă repetată

Comisia de Evaluare a Judecătorilor a finalizat reevaluarea judecătorului Ion Bulhac de la Curtea de Apel Centru, încheind astfel toate procedurile de reevaluare care au vizat judecătorii acestei instanțe. În raportul de reevaluare, Comisia propune, pentru a doua oară, nepromovarea evaluării de către judecătorul Ion Bulhac, constatând neîntrunirea criteriului de integritate etică.

Procuratura Generală vrea procurori specializați și lege mai dură pentru tăcerea în cazurile de violență în familie

Procuratura Generală anunță două măsuri care ar putea schimba modul în care sunt investigate cazurile de violență în familie. Este vorba despre desemnarea procurorilor specializați și o inițiativă legislativă care ar putea sancționa persoanele care nu raportează astfel de fapte. Decizia vine în contextul în care autoritățile spun că violența împotriva femeilor și violența domestică rămân probleme persistente, iar numărul sesizărilor este în creștere, ceea ce pune presiune pe sistemul de justiție