Sonda solară Parker, aparținând NASA, a trecut cu bine prin cel de-al doilea survol solar
Sonda solară Parker, aparținând NASA, a încheiat cu succes cel de-al doilea survol al Soarelui, conform unui anunț făcut de agenția spațială americană, transmite vineri Live Science.

Sonda de dimensiunea unui autoturism a trecut la distanța de 6,1 milioane de kilometri de suprafața solară cu viteza de 692.000 de kilometri pe oră.
În perioada acestui survol, ce a avut loc la 22 martie, sonda solară Parker a operat în mod autonom, cu cele patru instrumente științifice de la bord programate pentru a aduna date științifice legate de vântul solar din interiorul coronei solare - stratul exterior al atmosferei Soarelui. La data de 25 martie sonda a transmis un semnal către Pământ prin care a comunicat că toate sistemele sale funcționează normal, conform comunicatului NASA.
'Survolul, cel de-al doilea produs la această distanță și cu această viteză, îi permite sondei să desfășoare măsurători științifice fără rival ale vântului solar și fenomenelor legate de acesta', se arată în comunicat.
Oamenii de știință speră că datele colectate vor contribui la creșterea capacității de a prezice vremea spațială și vor răspunde la o serie de întrebări cu privire la steaua noastră, așa cum este cea cu privire la corona care este de sute de ori mai fierbinte decât suprafața Soarelui.
'Această misiune va rescrie manualele cu privire la știința solară prin faptul că a ajuns într-un loc în care niciun alt obiect construit de om nu a putut ajunge', a declarat administratorul interimar al NASA, Janet Petro.
Sonda Parker s-a putut apropia atât de mult de Soare datorită scutului său termic excepțional, ce permite ca echipamentele electronice și instrumentele din interiorul sondei să funcționeze la temperatura camerei, chiar când sunt îndreptate direct spre Soare pentru a culege date.
Ca o recunoaștere a meritelor acestui sistem special conceput de protecție termică, echipa misiunii Parker - din care fac parte ingineri și oameni de știință de la NASA, de la Laboratorul de Fizică Aplicată John Hopkins din Maryland și de la alte 40 de organizații partenere din SUA - a primit în 2024 premiul Robert J. Collier Trophy din partea National Aeronautic Association.
'Această echipă minunată a adus la viață o misiune spațială incredibil de dificilă, despre care s-a crezut că este imposibilă timp de mai bine de 60 de ani', a declarat Ralph Semmel, directorul Laboratorului de Fizică Aplicată Johns Hopkins din Maryland. 'Ei au făcut acest lucru rezolvând numeroase problemele tehnologice vechi și reușind să propulseze înainte capabilitățile spațiale ale națiunii noastre', a adăugat el.
Sonda solară Parker, ce a fost lansată în 2018, urmează să mai realizeze un survol solar la 19 iunie, la aproximativ aceeași distanță față de Soare și cu aproape aceeași viteză, mai notează Live Science.
Sursa: agerpres.ro
Tunul electric, noua invenție japoneză care poate doborî rachete hipersonice. „O armă a viitorului”
La cea mai mare expoziție de apărare organizată în Japonia, deschisă în această săptămână, vizitatorii au avut ocazia să vadă o machetă a unui „tun electric” futurist, despre care dezvoltatorii speră că va putea intercepta rachete hipersonice, relatează agenția AFP, citată de France24.
Netflix testează un chatbot pentru căutarea filmelor pe platformă
Netflix testează o interfață de inteligență artificială (AI) generativă care să le permită abonaților săi să descrie în limbaj curent programul pe care îl caută, o premieră care ar putea deschide noi perspective, informează AFP.
Inteligența artificială din zilele noastre a încercat să spargă celebrul cod Enigma, folosit de Germania în Al Doilea Război Mondial
Mașina de criptat Enigma a fost folosită de puterile Axei pentru a codifica mesajele din timpul războiului. Cifrul diabolic a necesitat un efort extraordinar de decriptare pentru Alan Turing şi colegii săi. Cu toate acestea, experţii spun că s-ar fi prăbuşit în faţa informaticii moderne, relatează The Guardian.
Comentarii facebook