Curtea Supremă de Justiție a soluționat prima cauză în care a explicat modul de aplicare a Legii nr. 13/2022, prin care a fost modificată procedura de admitere în avocatură. Conform noii reglementări, judecătorii și procurorii cu experiență de cel puțin 10 ani care doresc să devină avocați au fost obligați să susțină examenul de calificare în fața Comisiei de licențiere a profesiei de avocat. Până la 25 ianuarie 2022, data intrării în vigoare a legii menționate, judecătorii și procurorii erau admiși în profesia de avocat fără a susține acest examen.

Instanța supremă a casat hotărârile primei instanței și a celei de apel, a respins acțiunea unui procuror în funcție, prin care se solicita obligarea Comisiei de licențiere a profesiei de avocat ca procurorul să fie admis în avocatură fără examen.

Curtea a conchis că modificările procedurale se aplică inclusiv și persoanelor care au solicitat admiterea în avocatură până la intrarea în vigoare a Legii 13/2022. Totodată, a explicat conceptul de „speranță legitimă”, reținând, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, că dreptul de a fi admis fără examen, potrivit procedurii vechi, nu reprezintă o „speranță legitimă” de a fi avocat.

De asemenea, Curtea a detaliat circumstanțele în care instanța de judecată poate obliga autoritatea administrativă să emită actul administrativ solicitat de către reclamant (acțiunea în obligare). Simpla constatare a ilegalității refuzului autorității de a emite actul administrativ individual nu este suficient. Este necesară întrunirea cumulativă a trei condiții, și anume: existența unui drept preexistent cert, constatarea întrunirii tuturor condițiilor pentru emiterea actului solicitat, și exitența în lege a dreptului instanței de judecată de a substitui autoritatea administrativă. Ultima condiție este, totuși, aplicabilă doar dacă prin aceasta nu este înlăturat dreptul discreționar al autorității administrative.

Hotărârea are o valoare jurisprudențială sporită, fiind adoptată de un complet format din cinci judecători, după audierea părților în ședință publică. În prezent, pe rolul instanțelor judecătorești sunt câteva zeci de cauze similare.