Prin această decizie, Curtea de Apel confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 martie 2025, care a obligat IGM să reexamineze cererea de azil a lui KHALIKOV și să țină cont de riscurile semnificative la care acesta ar putea fi supus în cazul întoarcerii în țara de origine.

Context și detalii despre cazul lui KHAIDARALI KHALIKOV

KHAIDARLI KHALIKOV(n. 1965) este originar din Uzbekistan, însă și-a stabilit ulterior cetățenia kârgâză. În perioada 2013–2024, acesta a activat în Republica Kârgâzstan, inclusiv în calitate de consilier al Președintelui. Conform propriilor declarații, a părăsit Kârgâzstanul fiind amenințat și temându-se pentru securitatea sa, după ce a refuzat să îndeplinească anumite indicații pe care le considera ilegale și denigratoare la adresa unor oponenți politici ai președintelui.

De ce a solicitat azil? KHALIKOV a invocat teama întemeiată de persecuție politică în Kârgâzstan, unde ar putea fi supus unui tratament inuman și chiar torturii, având în vedere declarațiile sale și amenințările directe primite. La sosirea în Republica Moldova, a depus o cerere de azil (10 iulie 2024), declarând că situația politică din Kârgâzstan îi pune viața și integritatea în pericol.

Acuzațiile și mandatul de arest. Autoritățile kârgâze au emis un mandat internațional de arest pe numele lui KHALIKOV, invocând pretinse fapte de “escrocherie”. KHALIKOV susține însă că dosarul penal este unul “fabricat” și are la bază vendete politice, legate de refuzul său de a participa la activități considerate ilegale. În plus, conform rapoartelor organizațiilor internaționale pentru drepturile omului, în Kârgâzstan sunt frecvent semnalate cazuri de tortură în timpul anchetelor și condiții de detenție precare, mai ales în situațiile cu conotație politică[2].

Starea actuală – arest în Republica Moldova. În prezent, KHAIDARLI KHALIKOV se află în arest la Penitenciarul nr. 13 din municipiul Chișinău, fiind inițiată și o procedură de extrădare la solicitarea autorităților din Kârgâzstan. Cu toate acestea, legislația Republicii Moldova și convențiile internaționale la care statul este parte (inclusiv Convenția Europeană a Drepturilor Omului) interzic extrădarea sau returnarea persoanelor în state unde există riscul real de a fi supuse torturii ori altor tratamente inumane ori degradante.

Deciziile instanțelor naționale

Judecătoria Chișinău (sediul Rîșcani) La 18 martie 2025, această instanță a anulat decizia IGM de respingere a cererii de azil și a dispus reexaminarea de către Inspectorat a tuturor circumstanțelor relevante. Instanța a subliniat că IGM nu a ținut cont în mod corect de probele și declarațiile lui KHALIKOV, care indică un risc serios de persecuție politică.

Curtea de Apel Chișinău La 22 aprilie 2025, Curtea de Apel a respins cererea de apel depusă de IGM împotriva hotărârii primei instanțe. Aceasta a menținut soluția prin care Inspectoratul General pentru Migrație este obligat să evalueze dosarul lui KHALIKOV cu atenție sporită asupra riscurilor invocate și în baza principiilor internaționale privind protecția refugiaților și respectarea drepturilor omului. Decizia este definitivă și irevocabilă.

Procedurile cu privire la extrădare sunt în desfășurare în cadrul judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Poziția Asociației Promo-LEX

Asociația Promo-LEX atrage atenția că Republica Moldova, în calitate de stat semnatar al Convenției de la Geneva din 1951 și al altor tratate relevante privind drepturile omului, are obligația de a analiza detaliat situația persoanelor care invocă riscul de persecuție politică. Orice decizie de returnare sau extrădare trebuie să respecte principiul „non-refoulement”, care interzice trimiterea unei persoane în țara unde există motive serioase să se creadă că va fi supusă unor tratamente inumane.

Prin menținerea hotărârii inițiale, Curtea de Apel statuează că IGM trebuie să soluționeze cererea lui KHALIKOV pornind de la date obiective, inclusiv informații privind situația generală a drepturilor omului în Kârgâzstan, rapoartele internaționale și susținerile reclamantului privind amenințările concrete. O evaluare superficială a acestor aspecte poate duce la încălcarea gravă a drepturilor fundamentale ale omului.

Potrivit avocatului Asociației Promo-LEX, Dimitrie Mereacre: „Hotărârea Judecătoriei Chișinău, confirmată integral de Curtea de Apel, demonstrează, pe baza unei analize tehnice exhaustive a probelor, caracterul arbitrar și nelegal al deciziei Inspectoratului General pentru Migrație de a refuza protecția umanitară domnului KHALIKOV. Solicităm IGM să pună imediat în aplicare constatările instanțelor, să reevalueze dosarul în regim de urgență și să acorde azilul conform standardelor Convenției de la Geneva și ale legislației naționale. În același timp, adresăm un apel ferm Procuraturii Republicii Moldova să retragă de îndată cererea de extrădare, întrucât continuarea acestei proceduri contravine principiului non-refoulement și angajamentelor internaționale asumate de statul nostru.

Asociația Promo-LEX salută decizia Curții de Apel și reiterează că autoritățile Republicii Moldova trebuie să acorde prioritate drepturilor omului în orice procedură de extrădare sau de azil. În contextul în care KHALIKOV KHAIDARALI rămâne în arest, sub riscul de a fi returnat într-o țară unde poate fi supus relelor tratamente, respectarea cu strictețe a normelor internaționale reprezintă un imperativ.

Recomandăm Inspectoratului General pentru Migrație să finalizeze cu celeritate reexaminarea cererii de azil, în conformitate cu standardele legale naționale și internaționale, și să asigure că decizia finală va fi una temeinică și justă.