Curtea de Conturi a identificat deficiențe în evidența contabilă și gestionarea patrimoniului Ministerului Afacerilor Interne
Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a publicat Raportul de audit asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) încheiate la 31 decembrie 2025.
Bugetul MAI a fost aprobat inițial în sumă de circa 5 miliarde lei. Ulterior, acesta a fost precizat la circa 5,5 miliarde lei, fiind executat în sumă de 5,4 miliarde lei, ceea ce constituie 99% din planul precizat.
Din totalul bugetului executat, 5,1 miliarde lei reprezintă resurse generale, 233,2 milioane lei – mijloace financiare din surse externe, 115,8 milioane lei – venituri colectate și 8,5 milioane lei – donații voluntare.
La data de 31.12.2025, patrimoniul administrat de MAI era constituit din mijloace fixe cu valoarea de intrare de circa 7,8 miliarde lei și uzura acumulată de 4,3 miliarde lei, precum și din terenuri și alte active în valoare totală de circa 3,5 miliarde lei.
În opinia Curții de Conturi, cu excepția efectelor aspectelor descrise în baza pentru opinia cu rezerve, rapoartele financiare consolidate ale MAI oferă, sub toate aspectele semnificative, o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil.
Baza pentru opinia cu rezerve a fost determinată de mai multe aspecte.
Auditul a constatat că ministerul nu a remediat unele deficiențe semnalate anterior privind recunoașterea și clasificarea infrastructurii de comunicații, ceea ce a determinat denaturări ale valorii unor categorii de active în sumă de circa 260,1 milioane lei. Totodată, nu a fost asigurată reflectarea conformă în evidența contabilă a cotei statului în patrimoniul unor entități fondate, fapt ce a condus la subevaluarea cotei statului cu aproximativ 189 milioane lei.
Un alt aspect care a influențat opinia de audit vizează raportarea operațiunilor aferente implementării proiectului „Îmbunătățirea echipamentului de stingere a incendiilor”, realizat în baza Acordului de grant încheiat cu Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA). Operațiunile aferente asistenței externe acordate prin mecanismul de plăți directe, efectuate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral doar în anul 2025, la recepționarea autospecialelor. Ca urmare, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu circa 156,1 milioane lei, iar cheltuielile perioadei – cu 3,4 milioane lei.
O altă constatare a vizat neînregistrarea în evidența contabilă a 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii m², fapt ce afectează plenitudinea și fidelitatea rapoartelor financiare consolidate.
De asemenea, auditul a identificat erori privind reflectarea la cheltuielile perioadei de gestiune a componentelor software și a infrastructurii hardware aferente Sistemului Informațional Integrat de Management Operațional, în sumă de 11,9 milioane lei, care urmau să fie recunoscute distinct ca active în evidența contabilă. Totodată, lucrări de reparație în valoare de circa 9 milioane lei au fost reflectate la cheltuielile perioadei, fără a fi capitalizate la valoarea clădirilor.
În cadrul auditului au fost identificate și alte aspecte, precum gestionarea patrimoniului public care, deși nu au influențat opinia de audit, necesită remediere. Astfel, la finele anului 2025, în evidența subdiviziunilor MAI figurau active moral și fizic uzate în valoare de circa 141 milioane lei, inclusiv clădiri aflate într-o stare avansată de degradare, construcții abandonate, documentații de proiect nevalorificate și obiective abandonate ori nefinalizate pe termen îndelungat. În acest context, auditul menționează existența a 51 de edificii nefolosite, precum și a unor obiective cu lucrări sistate de mai mulți ani.
O altă deficiență nesoluționată ține de înregistrarea patrimoniului public la organele cadastrale. Deși ministerul a întreprins anumite măsuri în anul 2025, rămân neînregistrate 247 de bunuri imobile și 13 terenuri aferente.
Auditul a relevat și incertitudini persistente privind regimul juridic și apartenența patrimonială a infrastructurii sistemului TETRA, finanțat din surse externe și utilizat pentru asigurarea comunicațiilor operative ale Poliției de Frontieră și Serviciului 112. În lipsa finalizării procedurilor de transmitere a bunurilor în proprietatea statului, active în valoare de circa 31,2 milioane lei au fost supuse sechestrului în contextul unor creanțe comerciale de circa 2,3 milioane lei.
Auditul a constatat și deficiențe în gestionarea parcului auto. Din cele 3417 mijloace de transport administrate, 408 erau nefuncționale, iar 1247 nu erau dotate cu sisteme de monitorizare GPS. Totodată, au fost identificate neconformități privind monitorizarea utilizării vehiculelor și a consumului de carburanți.
Curtea de Conturi a formulat recomandări menite să contribuie la îmbunătățirea evidenței contabile, consolidarea gestionării patrimoniului public, eficientizarea controlului intern managerial și sporirea responsabilității în administrarea resurselor financiare și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne.
Moldova, detronată pe piața neagră a țigărilor din România! Bulgaria și Duty Free preiau conducerea
Ponderea țigărilor provenite din Republica Moldova pe piața neagră din România a scăzut în luna iulie 2026, chiar dacă, per ansamblu, contrabanda cu produse din tutun a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.
Brățara care n-a salvat o viață! Statul cumpără din nou de la firma vizată într-un scandal
Crima de la Măgdăcești readuce în prim-plan sistemul de monitorizare electronică al statului. Bărbatul care și-a împușcat mortal soția, deși avea interdicție să se apropie de ea, purta o brățară electronică ce nu mai transmitea semnal înainte de atac, iar ulterior dispozitivul a dispărut.
(VIDEO) Șase motocicliști din Rezina au ignorat somația polițiștilor și au fugit cu viteză. Cinci dintre ei nu aveau permis
Șase motocicliști din raionul Rezina au fost sancționați de polițiști după ce au ignorat somația regulamentară de a opri și și-au continuat deplasarea cu viteză excesivă.