Temerile Europei în fața presiunilor lui Donald Trump

Europa - alarmată de faptul că președintele american Donald Trump a sugerat, înaintea discuțiilor, posibilitatea unui acord cu Moscova privind securitatea europeană - va trimite, de asemenea, reprezentanți la Abu Dhabi, în timp ce se apropie o nouă iarnă de război.

Comisia Europeană și Consiliul European vor trimite o echipă comună, formată din oficiali importanți. Instituțiilor europene li se va alătura grupul „E3” - Franța, Germania și Regatul Unit - reprezentat la nivelul consilierilor pentru securitate națională.

La întâlnire va participa și Italia. NATO va fi reprezentată la Abu Dhabi de șeful de cabinet Geoffrey Van Leeuwen, a declarat un oficial al Alianței.

Echipa UE va fi condusă de Bjoern Seibert, șeful de cabinet al Ursulei von der Leyen, și de Anna-Maria Boura, consilier principal pentru politică externă al președintelui Consiliului European, António Costa.

Ambele instituții și-au exprimat disponibilitatea de a interacționa direct cu delegația rusă, o situație care nu a mai avut loc până acum în contextul acestor discuții de pace.

În acest moment însă, nu este clar dacă această întâlnire directă va avea loc.

Ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski a avertizat că interesele țărilor din Europa de Est ar trebui luate în considerare.

„Ultimul lucru pe care ni-l dorim este ca Europa de Vest să facă aranjamente cu Rusia, peste capul est-europenilor”, a declarat Sikorski de la Varșovia, citat de Euronews.

De la revenirea sa la putere, Trump a insistat pentru încetarea războiului dintre Rusia și Ucraina, însă discuțiile anterioare nu au dus la niciun progres, iar procesul a fost trecut în plan secund din cauza conflictului dintre SUA și Israel, pe de o parte, și Iran, pe de altă parte.

Europa și Ucraina se tem că Statele Unite vor impune Kievului un acord care ar echivala, de facto, cu o capitulare, mai ales că, anul acesta, Trump pare să se orienteze spre Moscova.

SUA vor fi reprezentate de trimișii speciali Steve Witkoff și Kushner

O postare lungă a lui Kushner pe rețelele de socializare, în care acesta stabilește principii pentru reconfigurarea arhitecturii de securitate a Europei după război, a stârnit reacții critice din partea aliaților, Zelenski calificând-o drept „periculoasă”.

Oficialii europeni consideră că această discuție este prematură și greșită, având în vedere că Rusia nu a făcut, până în prezent, nicio concesie la masa negocierilor.

Trump a lăsat să se înțeleagă că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii

Delegația ucraineană va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, alături de Kirilo Budanov și Serhii Kisliția - șeful, respectiv adjunctul șefului Administrației Prezidențiale - precum și de David Arahamia, liderul partidului de guvernământ din Parlament.

Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, și de viceminiștrii de externe Serghei Reabkov și Mihail Galuzin.

Războiul din Ucraina a provocat sute de mii de morți, a dus la strămutarea a milioane de oameni și durează deja de 56 de luni, Kremlinul nefiind dispus, se pare, să facă vreun pas înapoi.

Înaintea discuțiilor, Trump a lăsat să se înțeleagă că Ucraina ar putea fi nevoită să cedeze teritorii, afirmând: „Ucraina va ajunge, probabil, să aibă o configurație puțin diferită”.

Rusia ocupă porțiuni întinse din Ucraina; deși trupele sale au avansat lent spre vest, nu au reușit să preia controlul asupra întregii regiuni Donețk.

Moscova cere Kievului să cedeze zonele din regiune pe care încă le mai controlează, avertizând că, în caz contrar, își va continua ofensiva, iar Ucraina a exclus o astfel de retragere.

În perioada premergătoare discuțiilor, Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei, efectuând unul dintre cele mai sângeroase bombardamente de până acum; potrivit Kievului, 55 de persoane au fost ucise într-un sat din apropierea liniei frontului, în timp ce stăteau la coadă pentru a primi ajutor umanitar.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că intensificarea atacurilor face parte din strategia Moscovei de a „pune presiune pe poziția Ucrainei” în cadrul negocierilor.

Armata ucraineană a anunțat marți că, în cursul nopții, Rusia a lansat 162 de drone și o rachetă balistică. Vladimir Putin din Rusia, care a declanșat războiul în februarie 2022, a respins în repetate rânduri propunerile pentru o încetare a focului mai amplă, precum și discuțiile directe, față în față, cu Zelenski.

Rusia și Ucraina au purtat mai multe runde de negocieri, toate eșuate, pe parcursul a aproape cinci ani de război, iar speranțele pentru pace sunt reduse.

„Nu avem așteptări deosebite”, a declarat pentru AFP un oficial ucrainean de la Kiev.

Săptămâna trecută, Trump a avansat ideea unui „acord foarte amplu” privind războiul, care ar urma să „implice întreaga Europă”, alimentând temerile că Washingtonul ar putea colabora cu Moscova la crearea unei noi arhitecturi de securitate europene.

Cu puțin timp înainte de a lansa invazia din 2022, Moscova a adresat Occidentului un ultimatum prin care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est.

Diplomatul care a formulat această cerere, Serghei Riabkov, va face parte, în premieră, din delegația Moscovei, condusă de Vladimir Medinski, un consilier naționalist al lui Putin.

Ce înseamnă o „înțelegere ca la Ialta”

O „înțelegere ca la Ialta” (sau o „nouă Ialta”) este o expresie folosită în geopolitică și diplomație pentru a descrie un pact în care marile puteri decid soarta, granițele și viitorul unor state mai mici sau mai slabe, peste capul acestora și fără acordul lor, împărțind teritoriile în sfere de influență.

Deși scopul oficial era planificarea înfrângerii Germaniei naziste și reorganizarea Europei postbelice, rezultatul practic a fost abandonarea Europei Centrale și de Est în sfera de dominație sovietică.

Când analiștii sau politicienii avertizează astăzi asupra riscului unei „înțelegeri ca la Yalta” (de exemplu, în contextul negocierilor dintre SUA/Occident și Rusia pe tema Ucrainei), ei se referă la tranzacționism geopolitic cinic, zone-tampon și neutralitate forțată și sacrificarea principiilor de drept internațional - adică înlocuirea suveranității și autodeterminării națiunilor cu principiul „cel mai puternic dictează regulile”.

Pe scurt, o „înțelegere ca la Ialta” înseamnă revenirea la politica sferelor de influență, în care națiunile mici sunt pioni pe tabla de șah a marilor puteri.

Sursa: libertatea.ro