Între 7 și 9 iulie 2025 a avut loc Reuniunea Plenară a Rețelei Anticorupție a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru Europa de Est și Asia Centrală, în cadrul căreia a fost adoptat Raportul de monitorizare a celei de-a cincea Runde de Monitorizare a Reformelor Anticorupție în Moldova. Perioada de evaluare a vizat anii 2023–2024. Republica Moldova a aderat la acest mecanism în 2020, iar raportul inițial este disponibil aici.

La eveniment, din partea Republicii Moldova au participat Stela Rusu, coordonator național desemnat de către Centrul Național Anticorupție (Instituția națională coordonatoare), și Ion Guzun, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

OCDE constată o creștere semnificativă a nivelului de performanță la mai multe capitole, în special:

politicile anticorupție: +9,9 puncte (de la 76,3 la 86,2),

protecția avertizorilor de integritate: +16,8 puncte (de la 34,2 la 51,0),

achizițiile publice: +14 puncte (de la 30,03 la 44,3),

instituțiile specializate anticorupție în descreștere: -10,4 puncte (de la 87,5 la 77,1).

Nivelul de performanță privind independența sistemului judiciar este calificat drept remarcabil, înregistrând o creștere cu 6,1 puncte (de la 78,4 la 84,5) și una similară de 6,1 puncte a independenței procuraturii (de la 78,4 la 84,5).

În perioada 2023–2024, Republica Moldova a finalizat reforma organelor de autoadministrare judecătorească. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Colegiul pentru Selecția și Evaluarea Performanțelor Judecătorilor și Colegiul Disciplinar au devenit funcționale, exercitându-și atribuțiile legale ce țin de cariera judecătorilor. Hotărârile acestor entități au fost motivate și publicate pe pagina web. Componența lor a respectat în mare parte criteriile evaluate, incluzând cel puțin 50% judecători și nu mai puțin de o treime reprezentanți ai societății civile. Cu toate acestea, Republica Moldova trebuie să asigure reprezentarea tuturor nivelurilor instanțelor judecătorești și să selecteze cât mai curând candidații din rândul societății civile în organele sale specializate, inclusiv în Inspecția Judiciară.

Judecătorii sunt numiți până la atingerea plafonului de vârstă, iar CSM are un rol esențial în numirea și eliberarea lor din funcție. Procedurile de numire, promovare a judecătorilor și de numire a președinților instanțelor de judecată au fost transparente și desfășurate pe bază de concurs. Cu toate acestea, au persistat anumite deficiențe, în special în ceea ce privește asigurarea unui mecanism clar de atribuire a punctajelor pentru experiență, competențe și integritatea candidaților. Echipa de monitorizare a recomandat elaborarea unei metodologii pentru evaluarea experienței și competențelor candidaților în baza standardelor internaționale și a bunelor practici.

Disciplina judecătorilor a fost realizată printr-un sistem de instituții independente, cu posibilitatea contestării sancțiunilor disciplinare aplicate de CSM la Curtea Supremă de Justiție. În acest context, Republica Moldova trebuie să abordeze problema formulării vagi a uneia dintre temeiurile răspunderii disciplinare judiciare, prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 178 privind răspunderea disciplinară a judecătorilor din 25 iulie 2021. Echipa de monitorizare recomandă modificarea legii sau elaborarea unei metodologii referitoare la aplicarea sancțiunilor disciplinare și consolidarea mecanismului de răspundere disciplinară a judecătorilor. De asemenea, chiar dacă nu a fost aplicat niciodată în perioada de monitorizare, echipa recomandă autorităților să examineze posibilitatea abrogării Articolului 307 din Codul Penal, care prevede răspunderea penală a judecătorilor pentru pronunțarea unei hotărâri, sentințe, decizii, încheieri sau ordonanțe cu încălcarea legii.

Finanțarea sistemului judecătoresc a fost, în general, adecvată. Deși se atestă o creștere continuă a cheltuielilor pentru justiție, a salariilor judecătorilor (indiferent dacă au promovat evaluarea externă sau nu) și a personalului instanțelor judecătorești, rămâne o problemă serioasă atragerea și menținerea profesioniștilor calificați în cadrul sistemului judiciar. Echipa de monitorizare recomandă autorităților să revizuiască legislația relevantă pentru a încuraja CSM să participe activ la discuțiile bugetare din Guvern și Parlament.

În cadrul dezbaterilor, Ion Guzun a declarat că Republica Moldova s-a angajat să promoveze măsuri ambițioase în sectorul justiției și să le implementeze. Prin urmare, această evaluare este crucială pentru progresul ulterior, prin implementarea recomandărilor OCDE și îmbunătățirea altor criterii relevante.

Delegațiile prezente la Reuniunea Plenară a Rețelei Anticorupție a OCDE au fost informate despre progresul înregistrat în anul 2025 (după perioada de monitorizare) și despre faptul că CSM a adoptat Planul Strategic al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anii 2025–2029, precum și Planul anual de activitate, care prevăd mai multe acțiuni dedicate îmbunătățirii capacității și eficienței judiciare, selecției și carierei judecătorilor, inclusiv prin îmbunătățirea infrastructurii instanțelor și a digitalizării. În același timp, dl Guzun a menționat impactul evaluării externe a judecătorilor (pre-vetting și vetting), eforturile CSM pentru completarea funcțiilor vacante în instanțele judecătorești de toate nivelurile, dar și contribuția Parlamentului și Guvernului la consolidarea independenței justiției prin îmbunătățirea legislației și majorarea bugetului pentru justiție.