În ceea ce privește numărul total al cererilor pendinte, Moldova ocupă locul nouă din totalul țărilor membre ale Consiliului Europei. Acest număr este considerabil, având în vedere populația redusă a țării noastre.

Până la sfârșitul anului 2024, CtEDO a emis un total de 616 hotărâri în cauzele moldovenești. 17 dintre acestea au fost pronunțate în 2024, marcând cel mai redus număr de hotărâri din ultimii șase ani. În 15 din cele 17 hotărâri, în privința Republicii Moldova au fost constatate violări ale CEDO.

Majoritatea încălcărilor constatate în hotărârile din 2024 au fost comise la nivel național între anii 2011 și 2016.

Cu 616 hotărâri ale CtEDO adoptate până la 1 ianuarie 2025, Moldova depășește țări precum Marea Britanie, Germania, Portugalia, Spania și Olanda, deși acestea au ratificat Convenția Europeană mult înainte și au populații considerabil mai mari. În cadrul Consiliului Europei, Moldova ocupă locul 11 în ceea ce privește numărul de hotărâri în total. Dintre acestea, în 531 de cazuri (86%), CtEDO a identificat cel puțin o încălcare a drepturilor omului.

În cele 616 de hotărâri moldovenești, CtEDO a constatat 812 de violări ale drepturilor omului. Printre cele mai frecvente violări persistă neexecutarea hotărârilor judecătoreşti naţionale, anchetarea inadecvată a maltratărilor şi deceselor, detenţia în condiţii proaste, detenția ilegală, casarea neregulamentară a hotărârilor judecătorești irevocabile și maltratarea/recurgerea la forța excesivă de către exponenții statului.

În cele 17 hotărâri pronunţate în 2024, CtEDO a constatat 26 de violări ale CEDO. Din acestea, șapte violări (27%) au vizat interzicerea tratamentului degradant, inuman și a torturii, dintre care două se referă la investigarea defectuoasă a maltratării și două cazuri legate de lipsa garanțiilor legale eficiente în contextul plasamentului involuntar în spitale de psihiatrie sau în combaterea violenței domestice. Alte violări ale art. 3 CEDO țin de detenția în condiții proaste și neacordarea asistenței medicale adecvate în detenție. Dreptul la un proces echitabil (art. 6 CEDO) a fost încălcat de șase ori (23%), cu probleme legate de admiterea apelurilor sau recursurilor tardive, condamnarea în baza probelor obținute prin provocare, neexecutarea hotărârilor judecătorești naționale sau limitarea accesului la justiție. De asemenea, interzicerea discriminării (art. 14 CEDO) a fost încălcat de patru ori (15%) ca urmare a discriminării pe criterii de gen sau dizabilitate.

Din punct de vedere juridic și al impactului lor, cele mai importante hotărâri pronunțate în 2024 ar fi următoarele: cauzaV.I. c. Moldovei, unde a fost constatată încălcarea art. 2, 3, 13 și 14 din CEDO ca rezultat al internării nevoluntare a reclamantului într-un spital de psihiatrie și al relelor tratamente aplicate acestuia, precum eșecul autorităților de a efectua o investigație efectivă în privința plângerilor sale. CtEDO a evidențiat că pentru executarea corespunzătoare a hotărârii, Republica Moldova trebuie să adopte măsuri generale complexe pentru reformarea sistemului de internare nevoluntară și tratamentul psihiatric nevoluntar pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, în special al copiilor.

În cauza Vieru c. Moldovei a fost constatată încălcarea art. 2, 3 și 14 din CEDO referitoare la omisiunea autorităților de a proteja efectiv persoana de violența domestică exercitată de fostul soț, ce a culminat cu decesul acesteia și de a efectua o investigație efectivă cu privire la circumstanțele acestei violențe. În plus, a fost evidențiat modul deficitar în care prevederile legale privind prevenirea și combaterea violenței domestice au fost interpretate de către autoritățile competente, privând astfel numeroase femei-victime ale violenței în familie de protecție și investigații adecvate. În cauza Oleg Balan c. Moldovei a fost constatată încălcarea art.8 CEDO, urmare a examinarii incorecte de către Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a cauzei sau acuzațiilor privind defăimarea. CSJ a fost criticată pentru modul în care a tratat acuzațiile de defăimare, considerând declarațiile unui politician, ca fiind egale cu ale unui jurnalist de investigație, aplicând astfel prezumția de bună credință caracteristică jurnaliștilor, fără o analiză detaliată a aspectelor legate de protecția dreptului la onoare, demnitate și reputație profesională a reclamantului.

În temeiul hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2024, Guvernul Republicii Moldova a fost obligat să plătească 22.976.120 euro. Dintre acestea, în baza hotărârilor – 20.435.781 euro (144.950 euro în 2024) și în baza reglementărilor amiabile și a declaraţiilor unilaterale – 2.540.339 euro (17.250 euro în 2024).