Potrivit auditorilor, situațiile financiare consolidate din sectorul cultural nu reflectă fidel realitatea economică. Din peste 900 de mii de bunuri culturale mobile aflate în gestiune, doar aproximativ 10 900 au fost evaluate și înregistrate la valoarea justă, estimată la peste un miliard de lei. Restul patrimoniului muzeal și cinematografic nu figurează într-o evidență financiară clară.

Raportul mai arată că mai multe clădiri cu statut de monument ocrotit de stat, precum și zeci de terenuri aparținând instituțiilor culturale, nu sunt înregistrate nici în contabilitate, nici în registrele cadastrale.

Curtea de Conturi a constatat și nereguli privind finanțarea instituțiilor teatral-concertistice. Peste 424 de milioane de lei au fost alocate fără criterii clare și fără o metodologie actualizată de repartizare a fondurilor. Auditorii au semnalat inclusiv erori în clasificarea subvențiilor și granturilor acordate asociațiilor obștești și entităților private.

Reprezentanții Ministerului Culturii susțin că multe dintre deficiențe sunt probleme sistemice vechi, agravate de lipsa specialiștilor. Ei susțin că instituția se confruntă cu un deficit major de resurse umane, în special în rândul specialiștilor financiar-contabili, cauzat de nivelul scăzut al salariilor. Aceștia declară însă că tratează cu maximă seriozitate recomandările auditului și că a fost demarat deja procesul de remediere a deficiențelor istorice.

Instituția anunță că a început colaborarea cu Agenția Proprietății Publice pentru delimitarea și înregistrarea terenurilor și că accelerează digitalizarea registrelor naționale pentru a asigura transparența patrimoniului cultural. Pentru remedierea vulnerabilităților, Ministerul Culturii a aprobat un plan de acțiuni care prevede implementarea unui sistem informațional contabil unificat și modificarea cadrului legal privind protejarea monumentelor și finanțarea culturii.