Curtea Constituțională a examinat unele competențe ale comisiei de evaluare externă, inclusiv dreptul de a contesta hotărârea CSP, și competența CSJ de a constata nepromovarea evaluării

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei excepții de neconstituționalitate care vizau dreptul Comisiei de evaluare a procurorilor de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), precum și competența Curții Supreme de Justiție (CSJ) de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe.

publicat de Vadim Ungureanu
luni, 9 noiembrie 2026, 19:11
foto simbol

Autorii excepțiilor au susținut că aceste atribuții afectează rolul constituțional al CSP și statutul procurorilor, însă Curtea a constatat că argumentele prezentate nu demonstrează incidența drepturilor fundamentale invocate, scrie bizlaw.md.

Sesizările au fost ridicate în cadrul unor litigii aflate pe rolul CSJ, care au pornit de la contestațiile Comisiei de evaluare împotriva hotărârilor CSP referitoare la evaluarea procurorilor Andrei Balan, Vasile Plevan și Victor Cazacu, de la Procuratura Anticorupție. 

În aceste cauze, Comisia a propus nepromovarea evaluării de către cei trei procurori. CSP a respins rapoartele Comisiei și a dispus reluarea procedurilor. În cazul lui Vasile Plevan și al lui Victor Cazacu, după examinarea unor rapoarte repetate, CSP a constatat promovarea evaluării. Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție. 

Unul dintre argumentele autorilor excepțiilor a fost că o comisie care nu este prevăzută de Constituție și nu are atribuții de decizie asupra carierei procurorilor nu ar trebui să poată contesta hotărârile unei autorități constituționale. Aceștia au susținut că, prin această posibilitate, Comisia poate pune sub semnul întrebării efectele hotărârilor CSP și poate menține procurorii într-o stare de incertitudine juridică. 

Curtea Constituțională a explicat că Parlamentul poate stabili prin lege persoanele și entitățile care au capacitatea procesuală de a contesta hotărârile CSP. În acest caz, Comisia nu atacă hotărârile pentru că i-ar fi fost încălcat un drept propriu, ci pentru că legea îi acordă această posibilitate în cadrul mecanismului de evaluare externă. 

Potrivit Curții, dreptul Comisiei de a depune o contestație nu înseamnă că aceasta exercită control asupra CSP sau își poate impune propria concluzie. Comisia solicită instanței să verifice legalitatea hotărârii Consiliului, iar decizia aparține instanței de judecată. Procurorul vizat își păstrează dreptul de a participa la proces și de a-și apăra poziția. 

Curtea a mai reținut că această competență urmărește verificarea integrității etice și financiare a procurorilor și sporirea încrederii societății în profesia care contribuie la înfăptuirea justiției. 

În ce condiții poate CSJ să constate nepromovarea evaluării 

O altă critică a vizat posibilitatea CSJ de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării, în cazul anulării hotărârii CSP. Autorii excepțiilor au susținut că instanța supremă nu este un organ de evaluare și nu poate prelua atribuțiile constituționale ale CSP. 

Curtea a subliniat că această competență a CSJ nu este una generală. Instanța supremă poate constata promovarea sau nepromovarea evaluării numai în cazul anulării hotărârii CSP emise după reluarea procedurii de evaluare. Cu alte cuvinte, Consiliul trebuie să fi avut deja posibilitatea de a se pronunța asupra rezultatului evaluării în cadrul procedurii reluate. 

Curtea a explicat că posibilitatea CSJ de a pronunța o soluție definitivă în anumite condiții este necesară pentru a evita trimiterile repetate ale cauzei spre reexaminare, care pot prelungi procedura și pot menține persoana evaluată într-o stare de incertitudine juridică. 

În opinia Curții, această competență nu reprezintă o nouă evaluare externă și nici nu înseamnă că instanța supremă preia atribuțiile CSP. Consiliul rămâne autoritatea constituțională care decide în primă instanță asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul judiciar asupra hotărârilor sale. 

Una dintre excepții a vizat și formularea din Legea nr. 252/2023 potrivit căreia Comisia de evaluare poate stabili că un subiect a avut un comportament arbitrar sau a emis acte arbitrare. 

Curtea a făcut trimitere la propria Hotărâre nr. 2 din 16 ianuarie 2025 și a reiterat că, pentru a stabili caracterul arbitrar al comportamentului sau al actelor unui subiect evaluat, trebuie întrunite cumulativ două condiții: actul să fie contrar normelor imperative ale legii și să existe o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului pronunțată într-un caz similar. 

În plus, aprecierea Comisiei privind caracterul arbitrar al comportamentului sau al actelor trebuie confirmată de CSP sau de Consiliul Superior al Magistraturii, după caz. Curtea a reținut că soluția finală privind promovarea sau nepromovarea evaluării este luată de aceste autorități constituționale, nu de Comisie. 

Categoriile de pedepse aplicabile persoanelor juridice, extinse

Parlamentul, în cadrul ședinței plenare din 5 noiembrie curent, a adoptat în lectură finală proiectul legii pentru modificarea unor acte normative (consolidarea răspunderii penale a persoanei juridice și sancționarea încălcării măsurilor restrictive internaționale).