Propunerile vizează modificarea articolului 180 din Codul de procedură penală, prin creșterea pragului garanției pentru persoanele juridice de la 300–1000 unități convenționale la 1.000–3.000 unități convenționale. Autorii inițiativei susțin că, în prezent, acest prag este identic cu cel aplicabil persoanelor fizice, ceea ce este considerat derizoriu în raport cu capacitatea și responsabilitatea unei entități juridice, scrie bizlaw.md.

Autorii proiectului spun că ajustarea va alinia responsabilitatea patrimonială a unei organizații la nivelul unui grup de cel puțin cinci garanți persoane fizice, contribuind la o măsură de constrângere mai echitabilă și eficientă. Astfel, garanția ar deveni un instrument real de responsabilizare a entității garante în supravegherea comportamentului bănuitului, învinuitului sau inculpatului.

Potrivit cadrului legal în vigoare, garanţia unei organizaţii constă în angajamentul în scris al unei persoane juridice demne de încredere, care nu are restanțe la bugetul public național, are o bună reputație și care activează conform unor standarde înalte în domeniul său de activitate, pe care şi-l ia în sensul că, prin autoritatea sa şi suma bănească depusă, garantează comportamentul respectiv al bănuitului, învinuitului, inculpatului, inclusiv respectarea ordinii publice, prezentarea lui când va fi citat de organul de urmărire penală sau instanţa de judecată, precum şi îndeplinirea altor obligaţii procesuale. Numărul garanților nu poate fi mai mic de 2 și mai mare de 5.

În paralel, sunt propuse modificări și la articolele 74, 179, 180, 192¹, 308 și 310 din Codul de procedură penală, care prevăd transferul gestionării cauțiunilor către un cont unic administrat de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI).

Această schimbare urmărește degrevarea procuraturii și a instanțelor de judecată de gestionarea conturilor bancare, astfel încât acestea să se concentreze exclusiv pe actul de justiție. Totodată, administrarea centralizată ar reduce riscurile asociate unui sistem fragmentat, ar diminua costurile de mentenanță bancară și ar facilita auditul.

În același timp, noul mecanism ar permite restituirea sau confiscarea cauțiunilor într-un termen mai scurt și în condiții sporite de siguranță, asigurând o trasabilitate completă a fondurilor indisponibilizate în cadrul proceselor penale.