Documentul a fost elaborat de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate”, în colaborare cu Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie. „Necesitatea implementării standardelor internaționale în acest domeniu reiese din importanța respectării drepturilor persoanelor de a fi protejate împotriva tuturor formelor de violenţă prevăzute de Convenția de la Istanbul”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului de lege.

De asemenea, pentru lectura a doua, documentul a fost completat cu amendamente ale deputaților PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei și Igor Chiriac, care vizează consolidarea instrumentelor de protecție a jurnaliștilor. Persoanele care vor intimida mass-media și vor împiedica activitatea jurnaliștilor vor risca amenzi penale sau contravenționale.

Unele măsuri de protecție propuse de autori vizează victimele violenței comise prin intermediul tehnologiilor informaționale sau al comunicațiilor electronice. Astfel, Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie a fost completată cu noțiunea de dimensiune digitală a violenței, iar definiția violenței în familie va fi ajustată pentru a acoperi abuzul online comis între membrii aceleiași familii. Autorii au mai extins definiția de violență economică, care va include extragerea sau utilizarea ilegală a fondurilor bancare ale victimei. În context, sunt prevăzute și măsuri de protecție – obligarea agresorului de a elimina conținutul abuziv din dispozitivele digitale; restricționarea accesului agresorului la rețelele de comunicații electronice; interzicerea contractării serviciilor de comunicații electronice anonime.

Pentru a crește durata și eficiența măsurilor de protecție a victimelor violenței, a fost extins termenul ordonanței de protecție de la 3 la 6 luni, iar în cazul ordinului de restricție de urgență – de la 10 la 20 de zile.

Sunt prevăzute și o serie de modificări la Codul penal, inclusiv prin completarea cu articole referitoare la actele de persecuții. Actele de persecutare sunt definite ca urmărirea fizică și online a unei persoane într-un mod care o determină să se teamă pentru siguranța sa; contactarea repetată a victimei prin orice mijloace, inclusiv rețele sociale; publicarea fără consimțământ a informațiilor sau imaginilor intime ale victimei.

La fel, Codul penal a fost completat cu un articol care vizează căsătoria forțată. Aceasta reprezintă forțarea unei persoane prin utilizarea înșelăciunii, constrângerii, violenței sau amenințării cu violență să se căsătorească sau să se angajeze în relații de concubinaj, precum și să rămână în astfel de relații. Au fost înăsprite și pedepsele pentru hărțuirea sexuală. Persoanele vinovate vor risca amendă de până la 50 000 de lei, 240 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la patru ani.

Potrivit datelor statistice prezentate în studiul „Bunăstarea și siguranța femeilor”, 73 % dintre femeile care au avut vreodată un partener intim au fost supuse unei forme de violență. Cea mai răspândită formă este cea psihologică. 71 % dintre moldovence au suferit din cauza ei, în timp ce media în statele Uniunii Europene este de 43 %.

Totodată, în 2024, au fost supravegheate 1 104 ordonanțe de protecție, iar 498 dintre acestea au fost încălcate de agresori.