În acest sens, printr-un proiect de lege, se instituie un mecanism general care permite desfășurarea ședințelor de judecată integral sau parțial prin mijloace electronice, cu participarea la distanță a participanților sau a martorilor, experților, specialiștilor și interpreților, transmite BizLaw.MD.

De asemenea, sunt prevăzute garanții procedurale menite să asigure desfășurarea efectivă a ședinței, inclusiv posibilitatea amânării sau întreruperii acesteia în cazul apariției unor deficiențe tehnice, precum și obligația instanței de a adapta formatul ședinței în situațiile în care participarea fizică sau conectarea prin mijloace electronice nu este posibilă.

Totodată, sunt reglementate aspecte privind verificarea identității participanților conectați la distanță, prin prezentarea unui act de identitate și menținerea camerei video active, precum și consemnarea acestor elemente în procesul-verbal al ședinței.

În procedura civilă, mecanismul desfășurării ședințelor de judecată prin mijloace electronice este reglementat prin completarea Codului de procedură civilă cu art. 193¹-193³, precum și prin modificările operate la art. 102 și art. 193.

Astfel, art. 193¹ definește ședința de judecată desfășurată prin videoconferință ca o procedură judiciară realizată integral sau parțial prin mijloace tehnice disponibile instanței, cu participarea la distanță a participanților la proces sau a martorilor, experților, specialiștilor și interpreților. Totodată, norma stabilește că instanța poate dispune desfășurarea ședinței în această modalitate, la cererea motivată a unei părți sau din oficiu, atunci când circumstanțele cauzei justifică o asemenea măsură.

De asemenea, sunt reglementate efectele apariției unor deficiențe tehnice în cursul ședinței, instanța având posibilitatea de a dispune amânarea sau întreruperea ședinței și reluarea acesteia după înlăturarea impedimentelor tehnice.

În strânsă corelare cu aceste reglementări, completarea art. 193 cu alin. (3) asigură respectarea principiului publicității ședinței de judecată, consacrând expres faptul că, în cazul desfășurării ședinței prin videoconferință, judecătorul participă din sala de ședințe a instanței, care rămâne accesibilă publicului. Prin această soluție se asigură compatibilitatea utilizării mijloacelor electronice cu garanțiile procesuale fundamentale ale ședinței publice.

Articolul 193² reglementează obligația instanței de a asigura participarea efectivă a părților și a celorlalți participanți la proces. În acest sens, în situația în care participarea fizică sau conectarea prin mijloace electronice nu este posibilă din cauza unor deficiențe tehnice ori a altor circumstanțe obiective, instanța dispune organizarea ședinței într-un format adaptat, integral sau parțial, inclusiv prin intermediul videoconferinței, în vederea garantării dreptului la apărare și a caracterului echitabil al procedurii.

Prin art. 193³ se stabilesc regulile privind verificarea identității participanților conectați la distanță. Astfel, instanța verifică identitatea părților și a celorlalți participanți prin prezentarea unui act de identitate valabil, aceștia fiind obligați să mențină camera video activă pe întreaga durată a ședinței, pentru a permite confirmarea identității în condiții tehnice corespunzătoare. Modalitatea de identificare și confirmarea prezenței sunt consemnate în procesul-verbal al ședinței, în vederea asigurării legalității și transparenței procedurii.

În mod similar, în procedura contravențională, mecanismul desfășurării ședințelor de judecată prin mijloace electronice este reglementat prin completarea Codului contravențional cu art. 455² și 455⁴, precum și prin modificările operate la art. 452, 453 și 456.

Astfel, completarea art. 452 alin. (1) consacră expres posibilitatea desfășurării ședințelor de judecată inclusiv prin utilizarea videoconferinței, menținând, în același timp, obligația ca judecătorul să participe din sala de ședințe a instanței, accesibilă publicului, în vederea respectării principiului publicității.

Modificările aduse art. 453 alin. (1) lit. c) instituie obligația ca, în cazul desfășurării ședinței prin videoconferință, citația sau înștiințarea să conțină mențiunea expresă privind modalitatea de participare, precum și datele tehnice

necesare accesării ședinței, asigurând astfel informarea corespunzătoare a participanților.

Prin introducerea art. 455² se definește ședința de judecată desfășurată prin videoconferință ca o procedură contravențională realizată integral sau parțial prin mijloace tehnice disponibile instanței, cu participarea la distanță a participanților.

Totodată, se stabilește că instanța poate dispune desfășurarea ședinței în această modalitate, la cererea motivată a participantului sau din oficiu, atunci când circumstanțele cauzei justifică o asemenea soluție. Norma reglementează, de asemenea, situațiile în care apar deficiențe tehnice, instanța având posibilitatea de a amâna sau întrerupe ședința și de a o relua după înlăturarea impedimentelor.

Articolul 4553 reglementează obligația instanței de a asigura participarea efectivă a participanților la proces. În acest sens, în situația în care participarea fizică sau conectarea prin mijloace electronice nu este posibilă din motive obiective ori din cauza unor deficiențe tehnice, instanța dispune organizarea ședinței într-un format adaptat, inclusiv prin intermediul videoconferinței.

În procedura contenciosului administrativ, proiectul reglementează desfășurarea ședințelor de judecată prin intermediul videoconferinței, prin intervenția asupra art. 218, cu aplicarea a procedurii prevăzute în Codul de procedură civilă.