Experții spun că aceste incidente fac parte din strategia mai largă a Kremlinului de a semăna neîncredere și de a influența alegerile în ceea ce consideră a fi sfera sa de influență, în timp ce aceste țări încearcă să aprofundeze cooperarea cu Occidentul.

Strategiile de război hibrid ale Moscovei, din ce în ce mai sofisticate 

Modelele de interferență electorală observate în Georgia, România și Moldova evidențiază o realitate îngrijorătoare pentru Europa: strategiile de război hibrid ale Moscovei devin din ce în ce mai sofisticate și mai răspândite. 

Mai mult de trei ani de război în Ucraina și eșecul de a împiedica înlăturarea aliatului Bashar al-Assad în Siria au scos la iveală slăbiciunile armatei ruse, considerate cândva una dintre cele mai puternice din lume. 

Într-un articol comun pentru Financial Times, șefii MI6 și CIA au avertizat că Rusia își intensifică abordarea războiului hibrid, trecând de la dominația militară convențională la destabilizarea democrațiilor din interior - „răspândind minciuni și dezinformări menite să creeze tensiuni între noi”.

Guverne-marionetă, suprimarea societății civile și a presei independente 

Conform manualului Kremlinului, „capturarea statului implică instalarea oligarhilor și a guvernelor marionetă aliniate Rusiei pentru a controla națiunile prin corupție, suprimând în același timp societatea civilă, presa independentă și opoziția politică”, a declarat Batu Kutelia, fost ambasador georgian în SUA și fost șef al Serviciului de informații externe al Georgiei. 

Rusia neagă în mod constant interferența în alegerile altor țări. 

În Georgia, victoria partidului populist de guvernământ Visul Georgian în alegerile parlamentare din noiembrie a stârnit indignarea cetățenilor, declanșând 100 de zile consecutive de proteste continue.

Cum a început totul în Georgia 

Controlat de Bidzina Ivanishvili, cel mai bogat om din țară, care a făcut avere în Rusia, Visul Georgian a început ca un partid pro-UE și liberal occidental, dar în ultimii ani a urmărit politici mai puțin liberale și s-a aliniat mai strâns cu Rusia - chiar dacă majoritatea populației este în favoarea unei integrări mai strânse în UE. 

Observatorii electorali și OSCE au recunoscut că, deși alegerile din Georgia au fost marcate de condiții de concurență inegale, cadrul juridic a fost considerat suficient pentru a susține credibilitatea rezultatelor.

Cazul României 

În România, Georgescu, un ultranaționalist până acum puțin cunoscut, a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale cu 23%, deși sondajele anterioare estimau pentru el un procent cu o singură cifră. 

Documentele desecretizate ale serviciilor secrete române au arătat că Rusia a lansat o acțiune „hibridă” împotriva României prin atacuri cibernetice, diseminare de dezinformare și țintirea vulnerabilităților din sistemele informaționale. Între timp, campania media a lui Georgescu a fost coordonată de un „actor statal” care a plătit peste 100 de influenceri pe TikTok, pentru a-i impulsiona campania în cele două săptămâni anterioare alegerilor. 

După ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie, Biroul Electoral al României a anunțat, duminică, invalidarea candidaturii lui Georgescu la președinție din cauza acuzațiilor că a încălcat legislația împotriva extremismului. Reluarea alegerilor prezidențiale este stabilită pentru luna mai. 

În context, guvernul a decis să expulzeze doi diplomați ruși având legătură cu eforturile de interferență pe scară largă.

Cazul Republicii Moldova 

Și în Moldova, președintele în exercițiu, Maia Sandu, a câștigat realegerea cu aproape 20%, în timp ce un referendum UE a trecut cu o marjă infimă de aproximativ 1%. 

Oficialii moldoveni estimează că Moscova a investit 100 de milioane de dolari în eforturile sale de a influența rezultatele alegerilor și referendumului în 2024. Ilan Șor, fugar, care locuiește acum la Moscova, și-a finanțat operațiunile cu sprijinul Kremlinului, prin direcționarea banilor direct în conturile bancare ale moldovenilor, sub formă de „pensii bonus”, pentru a le cumpăra voturile (împotriva lui Sandu). 

Oficialii au descris, de asemenea, o campanie de dezinformare pe scară largă, stârnind temeri de război dacă referendumul avea să treacă și susținând în mod fals că Bruxelles-ul ar urmări să îndoctrineze copiii să devină homosexuali sau transsexuali. 

Rusia pare să fi adoptat din ce în ce mai mult această formă de război hibrid încă de la rapoartele pe scară largă despre eforturile Moscovei de a influența alegerile prezidențiale din SUA din 2016.

Moment deosebit de avantajos pentru Moscova 

Acum, momentul este deosebit de avantajos pentru Moscova. Ascensiunea populiștilor de dreapta, care sunt în general mai deschiși față de Rusia, combinată cu poziția izolaționistă a președintelui american Donald Trump, a creat condiții care permit interferențelor externe să adâncească diviziunile. 

În timp ce obiectivele Rusiei de a exploata rupturile societale și de a semăna neîncrederea în instituții se aplică atât țărilor UE, cât și statelor post-sovietice, „există o diferență între tipurile de narațiuni folosite”, spune Laura Jasper, analist strategic la Centrul de Studii Strategice de la Haga. 

„În UE, ei nu creează povești, ci mai degrabă amplifică diviziunile care există deja, cum ar fi cele pe tema migrației – și în Germania, în special, privind ecologizarea economiei”, a spus Jasper. 

Asta aliniază subtil opinia publică la ideologiile susținute de Kremlin, aceasta fiind o tehnică mai eficientă decât dezinformarea totală. 

În timp ce în statele post-sovietice se îndreaptă către integrarea în UE, accentul se pune pe „semănarea neîncrederii în instituțiile democratice și atacarea agresivă a acestui tip de guvernare”, a spus ea. 

În UE, guvernele și mass-media evidențiază frecvent amenințările cu dezinformarea și interferența electorală. 

Cu toate acestea, „nu începe cu două săptămâni înainte de alegeri”, spune Jasper, subliniind necesitatea unor măsuri structurale mai degrabă decât a celor reactive.

„Sabie cu două tăișuri” 

În timp ce autoritățile continuă să introducă noi inițiative, „dând nume noi acelorași probleme de bază”, spune Jasper, cum ar fi cel mai recent cadru, FIMI (Foreign Information Manipulation and Interference), multe dintre aceste eforturi nu au transparența și recunoașterea faptului că dezinformarea există și este adesea dificil de identificat. 

„Relansarea” libertății de exprimare pe platformele de socializare precum X și Facebook nu a făcut decât să accelereze și să complice eforturile de formare a unui front unit împotriva campaniilor de dezinformare și a influenței străine. Jasper o numește „o sabie cu două tăișuri”. 

„Libertatea de exprimare trebuie protejată ca drept fundamental, dar, pe de altă parte, este folosită în scopuri greșite de multe ori și face ca legislația și contramăsurile pentru guvern să fie foarte complicate”, a spus ea. „Pentru a construi o societate mai rezistentă, oamenii trebuie aibă simț critic privind sursele din care provin informațiile și să treacă prin filtrul gândirii ceea ce citesc și distribuie.”

Sursa: digi24.ro