Ministerul Public spanbiol vrea să stabilească dacă a existat o ”strategie comună între dictatura spaniolă condusă de către (generalul) Francisco Franco şi  regimul nazist în reţinerea şi transferul ulterior a mii de spanioli exilaţi în Franţa către diverse lagăre de exterminare”, anunţă el într-un comunicat.

Sute de mii de spanioli au fugit în Franţa, în timpul Războiului Civil (1936-1939), care s-a soldat cu înfrângerea republicanilor şi instaurarea dictaturii generalului Francisco Franco.

Aproximativ 450.000 de persoane au trecut Munţii Pirenei, după victoria lui Franco, în timpul ”Retirada” (retragere), iar unii dintre ei au fost închişi în lagăre de către Guvernul francez al lui Édouard Daladier, din Partidul Radical.

Câteva luni mai târziu, în timpul cupaţiei unei părţia Franţei de către Germania nazistă şi regimul colaboraţionist de la Vichy, mii dintre aceşti spanioli refugiaţi în Franţa au fost deportaţi în lagăre naziste.

Parchetul spabniol evocă cifra de 4.435 de spanioli ucişi în lagăre de exterminare - o cifră stabilită pe baza actelor de deces.

Ei au fost trimişi în principal la ”Mauthausen, în Austria, şi Gusen, în Germania, unde au fost puşi să muncească forţat, torturaţi, unde au dispărut sau au fost asasinaţi”, potrivit Secţiei Drepturilor Omului şi Memoriei Democratice a Ministerului Public, care va conduce ancheta.

Acest anunţ intervine în contextul marcării a ”80 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare Mauthausen”, precizează în comunicat prachetu.

Această iniţiatică decurge din ”dispoziţiile Legii Memoriei Democraice”, iniţiată de către Guvernul lui Pedro Sanchez, adoptată la jumătatea lui 2022 precizează parchetul.

Această legislaţie vizează să reabiliteze victimele dictaturii lui Franco (1939-1975).

Legea Memoriei Democratice a fost cea de a doua iniţiativă importantă a lui Sanchez în acest domeniu, după exhumarea lui Franco din mausoleul său monumental din apropierea de Madrid şi îngroparea acestuia într-un cimitir în nordul capitalei spaniole.

Opoziţia de dreapta a criticat dur această lege, a acuzat stânga de redeschiderea unor răni din trecut sub acoperirea memoriei şi a promisn să o abroge, dacă revine la putere.

Sursa: news.ro