Parchetul spaniol deschide o anchetă cu privire la moartea a mii de spanioli în lagăre naziste de exterminare, deportaţi din Franţa
Parchetul spaniol anunţă luni deschiderea unei anchete cu privire la uciderea a aproape 4.500 de spanioli în lagăre naziste de exterminare, în care au au fost deportaţi în timpul ocupaţiei naziste, după ce s-au exilat în Franţa pentru a fugi de dictatura franchistă, relatează AFP.
Ministerul Public spanbiol vrea să stabilească dacă a existat o ”strategie comună între dictatura spaniolă condusă de către (generalul) Francisco Franco şi regimul nazist în reţinerea şi transferul ulterior a mii de spanioli exilaţi în Franţa către diverse lagăre de exterminare”, anunţă el într-un comunicat.
Sute de mii de spanioli au fugit în Franţa, în timpul Războiului Civil (1936-1939), care s-a soldat cu înfrângerea republicanilor şi instaurarea dictaturii generalului Francisco Franco.
Aproximativ 450.000 de persoane au trecut Munţii Pirenei, după victoria lui Franco, în timpul ”Retirada” (retragere), iar unii dintre ei au fost închişi în lagăre de către Guvernul francez al lui Édouard Daladier, din Partidul Radical.
Câteva luni mai târziu, în timpul cupaţiei unei părţia Franţei de către Germania nazistă şi regimul colaboraţionist de la Vichy, mii dintre aceşti spanioli refugiaţi în Franţa au fost deportaţi în lagăre naziste.
Parchetul spabniol evocă cifra de 4.435 de spanioli ucişi în lagăre de exterminare - o cifră stabilită pe baza actelor de deces.
Ei au fost trimişi în principal la ”Mauthausen, în Austria, şi Gusen, în Germania, unde au fost puşi să muncească forţat, torturaţi, unde au dispărut sau au fost asasinaţi”, potrivit Secţiei Drepturilor Omului şi Memoriei Democratice a Ministerului Public, care va conduce ancheta.
Acest anunţ intervine în contextul marcării a ”80 de ani de la eliberarea lagărului de exterminare Mauthausen”, precizează în comunicat prachetu.
Această iniţiatică decurge din ”dispoziţiile Legii Memoriei Democraice”, iniţiată de către Guvernul lui Pedro Sanchez, adoptată la jumătatea lui 2022 precizează parchetul.
Această legislaţie vizează să reabiliteze victimele dictaturii lui Franco (1939-1975).
Legea Memoriei Democratice a fost cea de a doua iniţiativă importantă a lui Sanchez în acest domeniu, după exhumarea lui Franco din mausoleul său monumental din apropierea de Madrid şi îngroparea acestuia într-un cimitir în nordul capitalei spaniole.
Opoziţia de dreapta a criticat dur această lege, a acuzat stânga de redeschiderea unor răni din trecut sub acoperirea memoriei şi a promisn să o abroge, dacă revine la putere.
Sursa: news.ro
(VIDEO) Tornadă devastatoare în Turcia: patru muncitori au murit după ce două containere de pe un șantier au fost distruse de furtună
Patru persoane și-au pierdut viața, iar o alta a fost rănită, în urma unei tornade devastatoare care a lovit un șantier din Antalya, Turcia, în 25 octombrie 2026, potrivit The Sun. Fenomenul extrem s-a abătut asupra cartierului Fevzi Çakmak din Kepez, unde rafalele violente și ploile torențiale au provocat distrugeri majore.
(VIDEO) Armistițiu în Ucraina! Rusia și Ucraina opresc temporar luptele într-un oraș aflat sub ocupație
Rusia și Ucraina au început marți, 27 octombrie, un armistițiu temporar în zona orașului Oleșki, din regiunea Herson, aflat sub ocupație rusă din februarie 2022. Încetarea focului, negociată cu implicarea primei-doamne a Statelor Unite, Melania Trump, și a Papei Leon, urmărește facilitarea livrării ajutoarelor umanitare și evacuarea civililor, relatează Reuters.
Alegeri decisive în Israel și SUA: BBC avertizează asupra unor consecințe majore pentru întreaga lume
În decurs de o săptămână vor avea loc două runde de alegeri pe două continente, ale căror rezultate ar putea avea consecinţe profunde pentru întreaga lume. Printr-o coincidenţă a calendarului electoral, milioane de alegători aflaţi la o distanţă de aproximativ 10.000 de km unii de ceilalţi se vor uni pentru a-şi exercita drepturile democratice la câteva zile distanţă.