„Vom ocupa UE şi o vom transforma într-un „centru de coordonare al Uniunii”, care să respecte ”suveranitatea statelor membre”, a spus Orban în faţa parlamentului de la Budapesta.

Întrebat acolo dacă doreşte ieşirea Ungariei din UE, el a asigurat că nu are nicio astfel de intenţie, dar a insistat că doreşte transformarea blocului comunitar în sensul restrângerii prerogativelor instituţiilor de la Bruxelles, despre care consideră că au căpătat prea multă putere.

„Nu vom părăsi UE. Nu vom abandona Bruxelles-ul, ci îl vom ocupa. Pentru aceasta am fondat familia politică a Patrioţilor”, a susţinut Orban, referindu-se la noul grup politic suveranist pe care el l-a impulsionat în Parlamentul European, scrie Agerpres.

Premierul ungar a declarat în urmă cu două săptămâni că a primit în mod repetat încurajări din partea preşedintelui american Donald Trump ca Ungaria să iasă din UE, dar a respins categoric ideea.

Într-un discurs susţinut pe 23 aprilie la un forum în oraşul Pilisvörösvár, Orban a spus că Trump l-a întrebat când va retrage Ungaria din UE, întrebare la care premierul ungar a afirmat că a răspuns: „Domnule preşedinte, avem nevoie de o ofertă bună”.

Orban a mai susţinut că Trump îi pune cu regularitate această întrebare în discuţii telefonice, iar el îi dă mereu acelaşi răspuns, şi anume că Ungaria va ieşi din UE atunci când va fi mai avantajos pentru ea să fie în afara blocului comunitar, mai ales ţinând cont de faptul că 85% din exporturile Ungariei merg către statele UE.

Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care-l acuză de încălcarea statului de drept prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, respingerea migranţilor ilegali, controlul asupra presei, justiţiei şi achiziţiilor publice sau contestarea întâietăţii deciziilor Curţii de Justiţie a UE (CJUE) asupra dreptului naţional, acuzaţii la care se adaugă cele ce privesc relaţiile apropiate ale lui Orban cu preşedintele rus Vladimir Putin.

Pentru toate acestea, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie.

Mai mult, Bruxelles-ul a activat împotriva Budapestei în decembrie 2022 noul mecanism de condiţionalitate ce permite Comisiei Europene să le suspende fondurile europene acelor ţări membre despre care consideră că încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune ce revin Ungariei. Din aceste fonduri de coeziune au fost deblocate de Comisia Europeană numai aproximativ o treime la sfârşitul anului 2023, când Ungaria ameninţa la acel moment să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina în războiul cu Rusia.

Sursa: adevărul.ro