În cadrul discursului ținut cu ocazia inaugurării unui muzeu memorial dedicat soldaților nord-coreeni căzuți în conflict, dictatorul nord-coreean a lăudat ceea ce a descris drept „eroismul extraordinar” al trupelor care „au ales fără ezitare să se arunce în aer, într-un atac sinucigaș”, potrivit agenției de știri de stat KCNA. 

Coreea de Nord rămâne singura parte terță care a trimis trupe direct pe linia frontului în conflictul dintre Rusia și Ucraina, în cadrul unui acord care a consolidat alianța dintre forțele invadatoare ale lui Vladimir Putin și regatul izolat din Asia de Est. 

Conform serviciilor de informații sud-coreene, aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni au fost detașați în Rusia pentru a sprijini operațiunile de luptă, inclusiv eforturile de recucerire a unor zone din regiunea Kursk, situată în vestul țării. Numărul exact rămâne necunoscut, dar se estimează că aproape 2.000 dintre aceștia și-au pierdut viața în timp ce luptau alături de forțele ruse. 

Monumentul dedicat acestor soldați a fost dezvelit duminică la Phenian, în prezența lui Kim și a ministrului rus al Apărării, Andrei Belousov, aflat în vizită, a informat luni agenția KCNA. Sursa citată menționează că a relatat pentru prima dată în ianuarie 2025 măsurile extreme la care se preconiza că vor recurge trupele nord-coreene pentru a evita captivitatea. 

De când au apărut informații privind prezența lor în Rusia, în octombrie 2024, doar doi soldați nord-coreeni au fost capturați în viață, în ciuda afirmațiilor contradictorii ale Ucrainei cu privire la pierderile grele suferite de aceștia. 

O sursă militară ucraineană, care deține informații directe despre aceste trupe, a dezvăluit pentru The Independent că unul dintre acești soldați era atât de hotărât să nu cadă prizonier de război, încât a încercat să-și muște încheieturile după ce a fost rănit în regiunea Kursk. Liderul nord-coreean a menționat de două ori soldații care s-au sinucis pe câmpul de luptă, afirmând de fiecare dată că au făcut-o pentru a apăra onoarea țării. 

El a spus că soldații nu se așteptau la nicio compensație sau recompensă pentru „sacrificiul lor prin aruncarea în aer a propriilor corpuri”.  La ceremonie, rânduri de soldați stăteau în picioare în spatele mormintelor camarazilor căzuți la datorie, în timp ce baloanele zburau deasupra lor. 

A marcat prima aniversare a recuceririi de către Rusia a regiunii Kursk, o parte din aceasta fiind ocupată de forțele ucrainene în 2024. Kim Jong Un a descris campania militară drept „o nouă pagină a istoriei prieteniei cu Rusia, scrisă cu sânge” și drept „un război sfânt pentru a-i nimici pe invadatorii înarmați ucraineni”. 

El și Belousov au discutat, de asemenea, despre planurile de a semna, în cursul acestui an, un acord de cooperare militară care să acopere perioada 2027-2031, cu scopul de a asigura o bază mai durabilă și pe termen lung pentru relațiile bilaterale în domeniul apărării.  

Cele două țări semnaseră deja, în 2024, un Tratat de parteneriat strategic global, care include o clauză de apărare reciprocă prin care ambele părți se angajează să acorde asistență militară imediată în cazul unei agresiuni armate. 

Phenianul a profitat de conflictul european pentru a efectua teste reale ale propriului arsenal, în cadrul unui program mai amplu de testare a rachetelor. 

Numai în 2026, Coreea de Nord a efectuat cel puțin șapte lansări de testare a rachetelor balistice, conform documentelor. Forțele nord-coreene au efectuat un test al rachetei Hwasong-11, o rachetă cu rază scurtă de acțiune cunoscută și sub denumirea de KN-23 sau KN-24, despre care Ucraina a afirmat că Phenianul a furnizat-o și Moscovei pentru a fi utilizată în război. 

Între timp, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a declarat săptămâna trecută că agenția sa a confirmat „o intensificare rapidă” a activităților la instalațiile nucleare din Coreea de Nord.

Sursa: digi24.ro