Guvernul a aprobat numirea unui nou agent guvernamental la CtEDO
Guvernul a aprobat numirea Mihaelei Martînov în funcția de agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO).
Potrivit Ministerului Justiției, Mihaela Martînov este juristă și diplomată de carieră. În prezent, deține funcția de reprezentant permanent adjunct în cadrul Reprezentanței Permanente a Republicii Moldova pe lângă Consiliul Europei. Anterior, a fost șefa Secției Consiliul Europei și drepturile omului din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, informează bizlaw.md.
Timp de peste opt ani, a fost responsabilă de dosarul privind Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, în cadrul căruia este supravegheată executarea hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv a celor ce vizează Republica Moldova.
Mandatul noului agent guvernamental va începe la 28 august 2026 și va avea o durată de șapte ani.
Cazul tânărului torturat de șase inși, printre care și fiul unui șef SIS. Avocat: „Există tentative de intimidare, prin încercarea de a-i schimba statutul din parte vătămată în agresor”
Tânărul bătut și umilit lângă căminele UTM încă are dureri din cauza traumelor provocate de agresori și trece printr-o recuperare psihologică dificilă, spune avocatul său. Pentru a depăși suferințele cumplite, a fost nevoie de o echipă întreagă de psihologi și psihoterapeuți. Totodată, apărătorul susține că există tentative de intimidare a clientului său, prin încercarea de a-i schimba statutul din parte vătămată în agresor
Procuratura Generală și Ministerul Justiției consolidează cooperarea în domeniul executării hotărârilor CtEDO
Procurorul general, Alexandru Machidon, a avut loc acum două zile o întrevedere de lucru între reprezentanții Ministerului Justiției și a Agentului guvernamental.
Furtul unui card bancar ar putea fi pedepsit cu până la 3 ani de închisoare, chiar dacă nu au fost retrași bani
Furtul unui card bancar va fi sancționat cu amendă de până la 67 500 de lei sau închisoare până la trei ani, chiar dacă acesta nu a fost utilizat ulterior. Prevederea se regăsește într-un proiect de lege votat de Parlament în prima lectură, care extinde sancțiunile pentru fraudele cu instrumente de plată fără numerar.