Potrivit sursei citate, care face referință la FSB, autorul asasinatului ar fi un cetățean al Uzbekistanului în vârstă de 29 de ani. Pentru lichidarea generalului acestuia i s-ar fi promis bani în sumă de 100 000 de dolari și o călătorie în UE.

Amintim că Ukrainskaia Pravda a scris ieri cu referire la surse că lichidarea generalului-locotenent Igor Kirillov, şeful trupelor de apărare împotriva radiaţiilor, substanţelor chimice şi biologice ale forţelor armate ruse, a fost o operaţiune specială a Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU).

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a clasificat moartea lui Kirillov, şeful Forţelor ruse pentru arme chimice, şi a asistentului său drept un atac terorist, potrivit presei ucrainene.

Baza, un canal Telegram cu surse în serviciile ruse de informaţii, susţine că anchetatorii implicaţi în caz sunt indignaţi de acţiunile poliţiştilor şi ale altor servicii operaţionale care au fost primii care au ajuns la locul exploziei. Zona din apropierea intrării nu a fost împrejmuită pentru o lungă perioadă de timp, trecătorii şi locuitorii complexului rezidenţial Sereda s-au plimbat în zonă, iar scuterul în care se presupune că a fost ascunsă bomba era la vedere şi toată lumea i-a făcut poze.

Cu o zi înainte, SBU, serviciul de securitate al Ucrainei, a anunţat că Kirillov este pus sub acuzare, în absenţă, pentru crime de război. La ordinele acestui general rus, au fost înregistrate peste 4.800 de cazuri de utilizare de către Rusia a muniţiilor chimice în Ucraina, susţine Kievul. De la începutul invaziei ruse pe scară largă din Ucraina, mai mult de 2.000 de soldaţi ucraineni ar fi fost trimişi la spitale militare şi alte unităţi medicale cu diferite grade de otrăvire chimică.

De la începutul războiului, Rusia a acuzat Ucraina că a efectuat o serie de asasinate ţintite pe teritoriul său.

Printre cele mai mediatizate cazuri se numără uciderea în 2022 a Dariei Dughina, fiica ideologului naţionalist rus Aleksandr Dughin, într-un atac cu maşină capcană, uciderea bloggerului pro-război Vladlen Tatarski, într-un atentat cu bombă comis într-o cafenea în 2023, şi împuşcarea, anul trecut, a unui comandant de submarin rus acuzat de crime de război de către Kiev.

Înainte de a muri marţi, la Moscova, Igor Kirillov acuza în mod regulat Ucraina de utilizarea - sau de intenţia de a utiliza - arme chimice, fără a furniza dovezi.

Atunci când Regatul Unit a impus sancţiuni împotriva lui Kirillov, în octombrie, Londra a spus că el este „un purtător de cuvânt important pentru dezinformare al Kremlinului, răspândind minciuni pentru a masca comportamentul infam şi periculos al Rusiei”.

În octombrie 2022 - când Ucraina a început să elibereze teritorii în Herson şi în alte părţi, provocând un eşec major Rusiei - Kirillov a făcut acuzaţii nefondate că Ucraina are de gând să detoneze o „bombă murdară”, dispersând materie radioactivă pe propriul teritoriu. „Această lucrare se află în stadiul final”, a spus el.

De asemenea, el a afirmat - fără dovezi - că Ucraina plănuia să utilizeze „substanţe radioactive din depozitele de combustibil nuclear uzat” de la centrala nucleară de la Cernobîl.

În luna noiembrie a acestui an, el a spus că unul dintre scopurile principale ale incursiunii Ucrainei în regiunea rusă Kursk a fost de a prelua centrala nucleară Kursk.

Kirillov a sugerat, de asemenea, în mod repetat - şi fără dovezi - că SUA intenţionează să împrăştie cu ajutorul dronelor ţânţari infectaţi asupra personalului militar rus.