Cu alte cuvinte, statul de drept a devenit și o condiție economică iar justiția independentă, transparența administrației, combaterea corupției și predictibilitatea legislativă contribuind la reducerea riscului investițional și la creșterea atractivității pentru atragerea de capital.

Experiența României demonstrează că apropierea de standardele europene a fost asociată cu transformarea economiei într-un spațiu mult mai ofertant pentru investiții. OECD a apreciat că reformele economice ale României, care au contribuit la pregătirea aderării la UE, au fost însoțite de o creștere substanțială a investițiilor străine directe, a exporturilor și a creșterii economice.

Prin introducerea regulilor pieței unice și prin eliminarea unor forme de protecționism, România a fost determinată să își schimbe modul de intervenție economică. Rolul statul s-a schimbat, acesta devenind garantul proprietății private și arbitrul unei competiției economice corecte.

Statul de drept crește încrederea investitorilor

Un investitor străin își asumă riscuri atunci când intră pe o piață nouă, de aceea trebuie să se asigure că proprietatea îi este protejată, că un contract poate fi executat, că autoritățile aplică aceleași reguli tuturor și că o eventuală dispută poate fi soluționată de o instanță independentă.

Mai mult, acesta trebuie să poată înțelege: cum se ia o decizie publică, cine este responsabil, cum poate fi contestată o decizie, care sunt criteriile de acordare a unei licențe, cum se stabilesc taxele, cum se atribuie contractele publice sau ce reguli se vor aplica în viitor. Cu cât aceste informații sunt mai accesibile și mai previzibile, cu atât compania poate calcula mai bine riscul.

Transparența are un rol esențial în evaluarea unei oportunități de investiții. Atunci când procedurile administrative, achizițiile publice și deciziile autorităților sunt transparente, scade spațiul pentru corupție și tratament preferențial. De aceea, transparența trebuie să depășească publicarea formală a documentelor. Ea trebuie să devină predictibilitate administrativă.

Un alt aspect important este gestionarea transparentă a banilor publici și a fondurilor europene, acestea având o contribuție substanțială la dezvoltarea economică. Eficiența utilizării lor depinde însă de capacitatea instituțiilor de a organiza licitații corecte și de a controla utilizarea banilor. Prin urmare, statul de drept crește în mod direct încrederea investitorilor, oferind un climat de predictibilitate în care legea este respectată iar proprietatea privată este garantată și protejată.

România: de la reformă instituțională la convergență UE

Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat un punct de cotitură în traseul său către integrarea economică, reforma instituțională și o mai bună guvernare. Aderarea la UE a funcționat simultan ca un catalizator și ca un scut, influențând eforturile anticorupție, cultura de reglementare și climatul investițional general.

Perspectivele aderării la UE au obligat România să întreprindă reforme radicale menționate pentru a alinia mediile sale instituționale și juridice la standardele UE, potențiala calitate de membru al UE servind drept instrument pentru asigurarea convergenței instituționale și ca o garanție a reputației pentru investitorii străini.

Din punctul de vedere al investitorilor, apartenența României la UE a implicat consolidarea reputației țării în ceea ce privește stabilitatea, respectarea statului de drept și coerența reglementărilor, aceste reforme determinând creșterea fluxurilor de investiții străine directe.

Parcursul României către Uniunea Europeană a însemnat mai mult decât liberalizarea comerțului și accesul la fonduri europene, implicând modificarea modului în care funcționează justiția, administrația și mecanismele de control ale autorității publice.

Unul dintre cele mai importante efecte ale procesului de aderare a României a fost reducerea treptată a incertitudinii privind direcția economică și instituțională a țării.

Perspectiva că România va deveni parte din piața unică europeană și că legislația, instituțiile și standardele economice vor converge către cele europene a contribuit la creșterea atractivității României pentru capitalul străin.

Integrarea în piața unică europeană a amplificat acest efect, România devenind parte a unui spațiu în care libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor a oferit companiilor acces la o piață mult mai mare. În același timp, standardele europene au contribuit la crearea unui cadru juridic și administrativ mai previzibil.

Privind în ansamblu, se poate considera că apartenența României la UE, ca garanție a credibilității instituționale, a influențat direct percepțiile asupra riscurilor și deciziile de investiții ale investitorilor străini. Pentru menținerea unui aprecieri favorabile,

România a trebuit să acționeze continuu pentru consolidarea capacității instituționale, a independenței sistemului judiciar și pentru aplicarea legislației anticorupție. Toate aceste măsuri, alături de implicarea în structurile de guvernanță ale Uniunii Europene, constituie condiții esențiale pentru valorificarea calității de membru al UE ca instrument strategic în atragerea investițiilor străine directe.

Experiența României demonstrează că aprofundarea integrării în piața unică europeană este un proces permanent de convergență economică prin apropierea standardelor și performanțelor economice naționale cu cele europene, atragerea capitalului străin fiind unul din principalii factori ai creșterii competitivității și dezvoltării sustenabile.

Ce poate face Republica Moldova pentru a atrage eficient investițiile

Legătură dintre cadrul juridic instituit într-un stat de drept și atragerea investițiilor în economie este cu atât mai importantă astăzi, când Moldova a deschis, în iunie 2026, primul cluster al negocierilor de aderare - „Fundamentele”, care include statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice, reforma administrației publice și criteriile economice.

Alături de investițiile străine directe, fondurile europene nerambursabile vor fi valorificate eficient doar în condițiile asigurării unui climat investițional bazat pe un stat de drept funcțional. Republica Moldova are oportunitatea istorică de a beneficia, în perioada 2025 – 2027, de fonduri europene de până la 1,9 miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin Planul de Creștere, instrument destinat sprijinirii creșterii economice, investițiilor și accelerării reformelor.

Pentru fructificarea acestui context favorabil, traseul european al Republicii Moldova trebuie să fie însoțit de consolidarea instituțiilor interne care să asigure statului capacitatea administrativă de a transforma oportunitățile de investiții în beneficii economice și sociale cât mai largi. Acest proces se traduce prin asumarea unor ținte pe traseul pregătirii pentru aderarea la UE.

Prima țintă vizează independența și eficiența justiției, pornind de la premisa de bază că investitorii au nevoie de certitudinea că litigiile comerciale pot fi soluționate într- un timp rezonabil și în baza legii, nu în funcție de influențe politice sau economice.

A doua țintă se referă la predictibilitatea legislativă, care trebuie să asigure unui antreprenor stabilitatea unei investiții pe termen lung prin păstrarea neschimbată a regulilor fiscale și administrative, transformând astfel stabilitatea juridică într-un avantaj competitiv.

O altă țintă este transparența achizițiilor publice, însemnând că fiecare contract public trebuie să poată fi urmărit de la etapa de planificare până la executare folosind instrumentele de digitalizare a procedurilor, publicarea datelor și mecanisme independente de control, aceste măsuri vizând reducerea riscului de utilizare necorespunzătoare a fondurile publice sau a celor europene.

A patra țintă este combaterea corupției atât prin sancțiuni cât și prin programe de prevenție, urmărind ca instituțiile să reducă oportunitățile pentru corupție prin proceduri simple, digitalizare, declarații de avere verificate eficient și conflicte de interese gestionate riguros.

Atingerea acestor ținte nu trebuie privită ca o condiționalitate impusă de UE, ci ca o investiție în încredere, iar încrederea este esențială pentru atragerea capitalului și dezvoltarea pe termen lung. Reforma instituțională și atragerea investițiilor sunt două procese care se consolidează reciproc. Dacă Republica Moldova va reuși să unească aceste procese într-un singur proiect - justiție credibilă, administrație transparentă și economie predictibilă - aderarea la Uniunea Europeană va constitui cea mai puternică strategie de atragere a capitalului și de modernizare economică a țării.

Autor: Cristian David, expert în afaceri europene și dezvoltare durabilă