Bivol a subliniat că rapoartele instituției au caracter de recomandare, iar decizia finală aparține Consiliului, care poate interpreta diferit faptele. Iar membra CSM, Livia Mitrofan, a explicat că instituția vrea să evite „dublele standarde”.

„Nu există o competiție între Comisia de Evaluare și Consiliu. Comisia de Evaluare lucrează pentru Consiliu. Acest raport este pregătit și este o recomandare pentru CSM. (...) Ultimul cuvânt întotdeauna îl are CSM. (...) Referitor la acele rapoarte pe care CSM-ul a decis să le restituie înapoi. Dintre ele, majoritatea erau rapoarte pozitive. Au fost restituite. Deci Consiliul, dacă abstractizăm și luăm strict cifrele, da, aplică niște criterii mai stricte”, a declarat Andrei Bivol.

Membra CSM, Livia Mitrofan, a dat de înțeles că instituția vrea să aplice aceleași criterii pentru toți judecătorii și să evite situațiile în care cazuri similare sunt tratate diferit:

„Este important să nu admitem duble standarde. Avem un judecător care nu a promovat pentru conflict de interese, pentru că a admis participarea în ședință a avocatului său și a examinat două dosare. (...) Vine un alt raport pozitiv în care un judecător de la Curtea de Apel a examinat trei dosare cu participarea avocatului său. (...) Consiliul Superior al Magistraturii cel puțin urma să pună repetat întrebarea care-i diferența dintre raportul A și raportul B”.

La rândul său, Bivol crede că diferențele identificate de Consiliu țin, în mare parte, de interpretarea probelor financiare sau a circumstanțelor, nu de standarde diferite:

„Opinia mea este că acolo nu e vorba de standarde duble, dar e vorba de circumstanțe foarte, foarte diferite. În esență, dacă abstractizăm, da, sunt două cazuri care țin de conflict de interes dintre judecător și avocatul care îl reprezintă pe el personal și care participă în alt dosar în fața lui și partea adversă nu este informată. 

Dar gravitatea, impactul asupra imaginii justiției este diferit în fiecare caz. (...) Noi am înțeles îngrijorarea CSM-ului și de fiecare dată când vine un raport de evaluare, doamna Mitrofan a menționat, Vetting se focusează doar pe acele aspecte care au fost punctate de CSM”.

Avocata Cristina Ciubotaru, invitată în cadrul aceleași emisiuni, a subliniat că rata mare de rapoarte restituite apare în special la nivelul Curților de Apel, deși aceeași comisie și același CSM evaluează toate categoriile de subiecți:

„Per total, ideea generală că CSM încearcă să uniformizeze practica și să evite duble standarde, este una pozitivă. Straniu este că aceeași Comisie de Vetting, aplicând aceleași standarde și criterii în toate cazurile, și pentru Curtea Supremă, și pentru curțile de apel, și pentru președinții instanțelor de fond, doar la nivelul Curților de Apel avem o rată atât de mare de neacceptare a rapoartelor ori propunerilor Comisiei de Vetting”. 

Tot Ciubotaru sugerează că presiunea mare asupra sistemului, inclusiv lipsa acută de judecători la CSJ, ar putea influența aceste diferențe de abordare.

Mitrofan a venit și cu o explicație legată de diferențele mari de rată între niveluri de instanță:

„Dintre subiecții obligatorii, judecătorii CSJ au trecut doar doi, restul și-au dat demisia. La Curtea de Apel au fost două rapoarte negative, CSM-ul le-a aprobat (...). Nu vorbim de candidați, pentru că candidați la CSJ sunt mai mult non-judecători. Din toți judecătorii CSJ în funcție, au mers la vetting doar 2 judecători. La curțile de apel (...) și numărul de judecători care au mers la vetting este mult mai mare, respectiv și de asta s-a primit așa o rată”.

În plus, Andrei Bivol a explicat că pentru judecătorii în funcție, precum cei de la Curțile de Apel, standardele aplicate sunt mai riguroase, deoarece consecințele sunt mult mai grave:

„Majoritatea candidaților pentru Curtea Supremă de Justiție nu sunt judecători. (...) Persoanele din această categorie, care eșuează procedura de evaluare, nu suportă niciun fel de consecințe. De altă parte, judecători în funcție și la Curtea de Apel Chișinău (...) suportă consecințe administrative, disciplinare, sunt destituiți și au și o interdicție de la 5 la 7 ani. Atunci când ai 18 evaluări pe judecători în funcție, cred că e logică rata și riscuri de reevaluare și rata o să fie mai mare”.

Președintele Comisiei de Evaluare a Judecătorilor susține că numărul mare de rapoarte întoarse nu indică probleme în activitatea comisiei:

„Vă spun că noi nu am perceput mesajul că nu ne facem bine munca. (...) Din cele care s-au întors la reevaluare și le-am văzut eu, cea mai mare parte este vorba despre cum se interpretează, o diferență de interpretare a faptelor, a circumstanțelor, nu a standardelor sau criteriilor de către CSM”. 

Menționăm că ocuparea funcțiilor vacante de la Curtea Supremă de Justiție și de la curțile de apel reprezintă o prioritate în planul de aderare la Uniunea Europeană. Procedura de Vetting ar trebui să se încheie până la finalul anului 2027.