Olesea Stamate, despre condamnarea lui Plahotniuc: Nu văd motive să fie tărăgănat dosarul la Curtea de Apel

Procesul lui Vladimir Plahotniuc, condamnat la 19 ani de închisoare pentru rolul său în „furtul miliardului”, va fi examinat rapid și în instanța de apel, datorită legilor noi care grăbesc soluționarea cazurilor de rezonanță, spune fosta ministră a Justiției, Olesea Stamate, în podcastul Pe Agendă.

publicat de Veronica Ciortan
vineri, 24 aprilie 2026, 20:48
Olesea Stamate, despre condamnarea lui Plahotniuc: Nu văd motive să fie tărăgănat dosarul la Curtea de Apel

Într-o analiză la cald a sentinței emise de prima instanță în privința fostului lider democrat, pe 22 aprilie, Stamate spune că mai importantă decât viteza procesului este calitatea lui și a deciziei, care ar trebui să reziste, dacă se va ajunge la CEDO, scrie Europa Liberă.

Procesul lui Plahotniuc a început la sfârșitul lui octombrie 2025, la o lună de la extrădarea inculpatului din Grecia, iar condamnarea în prima instanță – Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a venit într-o jumătate de an.

Nu a durat mult, având în vedere că este un caz „destul de complicat și complex”, spune Stamate.

Pe 22 aprilie 2026, fostul oligarh a fost recunoscut vinovat de crearea și conducerea unei organizații criminale, care a sustras circa un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, în anul 2014. Avocații vor contesta decizia în instanța de apel.

„Ca jurist, sper că probatoriul acumulat a fost suficient pentru a pronunța această sentință, că a fost acumulat și examinat calitativ în instanța de judecată. Ca să traduc – sper că sentința corespunde dosarului acumulat (...)”, a spus Stamate.

Procurorii susțin că au pornit acest dosar penal în anul 2014, dar acuzațiile împotriva lui Plahotniuc au fost înaintate în 2019, după ce oligarhul a fost înlăturat de la putere de coaliția formată atunci de Partidul Socialiștilor și Blocul „ACUM” (Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma „Demnitate și Adevăr”), fugind din țară.

Condamnarea lui Plahotniuc, un test pentru justiție?

În 2019, Stamate devenea ministră a Justiției în guvernul condus de Maia Sandu, cu promisiunea de dezoligarhizare și pedepsire a celor care au capturat statul.

Procesul lui Plahotniuc „ar fi putut dura și mai mult decât șapte ani”, spune acum: „Cu toții vrem să se întâmple lucrurile mai repede, dar în justiție trebuie să ținem cont de faptul că mai repede uneori înseamnă nu suficient de calitativ(...) Deci, să se facă într-adevăr justiție și nu show politic”.

După ce a făcut parte a procesului de reformare a justiției ca ministră și ca președintă a comisiei parlamentare juridice din partea partidului de guvernare, Stamate a fost exclusă din PAS în aprilie 2025, după o controversă privind sprijinul ei pentru modificarea legislației amnistiei, ducând la eliberarea unor deținuți penali.

Condamnarea lui Plahotniuc, crede ea, nu reprezintă neapărat un test pentru justiție în urma reformelor din ultimii ani.

„Justiția trebuie să treacă testul în fiecare zi - atunci când un cetățean obișnuit, care nu este politician, nu are o funcție, nu are bani, se adresează în instanța de judecată și este tratat la fel cum este tratat un politician care are o funcție importantă”, mai spune Stamate.

Judecătorul Ion Bulhac nu a promovat evaluarea externă repetată

Comisia de Evaluare a Judecătorilor a finalizat reevaluarea judecătorului Ion Bulhac de la Curtea de Apel Centru, încheind astfel toate procedurile de reevaluare care au vizat judecătorii acestei instanțe. În raportul de reevaluare, Comisia propune, pentru a doua oară, nepromovarea evaluării de către judecătorul Ion Bulhac, constatând neîntrunirea criteriului de integritate etică.

Procuratura Generală vrea procurori specializați și lege mai dură pentru tăcerea în cazurile de violență în familie

Procuratura Generală anunță două măsuri care ar putea schimba modul în care sunt investigate cazurile de violență în familie. Este vorba despre desemnarea procurorilor specializați și o inițiativă legislativă care ar putea sancționa persoanele care nu raportează astfel de fapte. Decizia vine în contextul în care autoritățile spun că violența împotriva femeilor și violența domestică rămân probleme persistente, iar numărul sesizărilor este în creștere, ceea ce pune presiune pe sistemul de justiție