Medicii l-au diagnosticat cu FLS (Foreign Language Syndrome), o afecțiune extrem de rară, documentată doar în câteva cazuri la nivel mondial.

Băiatul a fost internat într-un spital din Țările de Jos pentru o intervenție chirurgicală la genunchi, după ce s-a accidentat în timpul unui meci de fotbal. Operația a decurs fără probleme, însă, la trezirea din anestezie, pacientul vorbea exclusiv în engleză și insista „în mod repetat” că se află în Statele Unite. Până în acel moment, el folosise limba engleză doar la orele de la școală. 

Mai mult, nu și-a recunoscut părinții și nu putea înțelege sau vorbi olandeză, limba sa maternă. Conform raportului medical întocmit de doctori, pacientul nu avea un istoric de probleme psihiatrice și nici antecedente medicale relevante în familie. 

Asistenta care a observat inițial că adolescentul vorbea în engleză nu s-a alarmat imediat, presupunând că acesta experimenta delir de trezire, o stare de confuzie care poate apărea în timpul recuperării din anestezie. Totuși, când pacientul nu reușea să rostească niciun cuvânt în olandeză nici după câteva ore, echipa medicală a solicitat un consult psihiatric. 

Specialiștii au constatat că adolescentul era relaxat și atent. Răspundea la întrebări, dar doar în limba engleză, cu un accent olandez. Ulterior, a început să dea răspunsuri scurte în olandeză, însă cu dificultate.

Diagnosticul medicilor: FLS 

Tânărul a fost diagnosticat cu FLS (Foreign Language Syndrome) o afecțiune rară în care pacienții încep brusc și involuntar să vorbească într-o limbă secundară, în locul celei materne, pentru o anumită perioadă de timp. 

Un neurolog a efectuat un examen neurologic complet, dar nu a identificat nicio anomalie. La 18 ore după operație, adolescentul putea înțelege olandeză, dar încă nu o putea vorbi. 

A doua zi, câțiva prieteni au venit să-l viziteze, iar brusc a început din nou să vorbească fluent în limba maternă. 

Deoarece revenirea la olandeză s-a produs spontan, medicii nu au considerat necesar să efectueze teste neuropsihologice, electroencefalograme (EEG) sau alte investigații cerebrale. Pacientul a fost externat trei zile după operație.

Doar nouă cazuri documentate la nivel mondial 

FLS este extrem de rar, fiind menționate doar nouă cazuri în literatura medicală. În majoritatea acestora, pacienții erau bărbați albi care au început să vorbească într-o limbă învățată mai târziu în viață, fără să fi fost bilingvi în copilărie. În două dintre cazuri, originea etnică a pacienților nu a fost documentată. 

Cu toate acestea, au existat și alte cazuri în care sindromul a apărut după administrarea anesteziei. Autorii raportului au notat că efectele anestezicelor asupra cogniției, precum și eliminarea treptată a acestora din sistemul nervos central, pot duce la delir de trezire. 

Din acest motiv, specialiștii nu sunt siguri dacă sindromul limbii străine este o afecțiune distinctă sau doar o variantă a delirului de trezire. 

Autorii raportului de caz au subliniat că acest sindrom este rar întâlnit la copii și cred că ar putea fi primii care documentează oficial un caz de FLS la un adolescent. În total, ei au identificat opt cazuri similare, în care pacienții au început brusc să vorbească o altă limbă, în loc să adopte un mod de vorbire care să pară un accent străin. 

Acest ultim fenomen apare într-o afecțiune conexă – FAS (Foreign Accent Syndrome), în care pacienții își modifică involuntar pronunția, dând impresia că vorbesc cu un accent străin. Această afecțiune rară este asociată frecvent, dar nu întotdeauna, cu leziuni cerebrale.

Sursa: digi24.ro