Tânărul a reușit să se târască înapoi pe teritoriul controlat de Ucraina. Pe 17 august, a fost dus la un spital din regiunea Dnipropetrovsk în stare critică. Vladislav pierduse o cantitate importantă de sânge, iar rănile începuseră să se infecteze.

Personalul medical spune că este prima dată în 11 ani de război când au văzut răni atât de grave.

„Când cineva are gâtul tăiat și sângerează până la moarte, șansele de supraviețuire sunt foarte mici. A rezistat până la sfârșit. Ceea ce îl diferențiază este faptul că a fost încrezător până în ultima clipă că totul va fi bine”, a spus Serhi Rijenko, directorul spitalului.

Vladislav a fost operat, iar în prezent nu poate vorbi. Însă și-a spus povestea într-un jurnal. Brigada sa a pierdut controlul asupra unei poziții în apropiere de Pokrovsk în urmă cu câteva săptămâni. În timp ce încerca să-și ajute camarazii, a fost capturat de forțele ruse. Vladislav a scris că atunci când a fost târât într-un beci a văzut mult sânge. Unii prizoneiri fuseseră deja torturați, iar alții urmau la rând. Vladislav a fost ultimul. Când au terminat, i-au aruncat într-o groapă, crezând că toți sunt morți.

Doi dintre soldații ruși, alții decât cei care l-au adus, erau foști deținuți. Au torturat sistematic fiecare prizonier. El era al optulea în rând. Ceilalți stăteau deja în genunchi, cu mâinile legate.

„Primilor băieți din misiunea de recunoaștere li s-au scos ochii, li s-au tăiat buzele, organele genitale, urechile și nasul”, a scris el.

S-a prefăcut mort sub gunoaie și moloz

Vladislav și-a încropit din haine un bandaj improvizat. Rușii aruncaseră gunoi peste groapă pentru a ascunde cadavrele. Printre resturi se afla și o sticlă spartă.

„Avea mâinile legate, așa că a putut tăia frânghia cu acea sticlă”, a spus soția sa, Victoria.

A așteptat până când rușii au plecat, apoi a început să se târască spre liniile ucrainene. Călătoria a durat aproape cinci zile. Rănile îi erau infestate de viermi. Setea disperată l-a obligat să prindă șoareci.

„A fost nevoit să sfâșie șoareci și să le bea sângele”, a povestit directorul spitalului.

Chirurgii au efectuat o intervenție chirurgicală de urgență și i-au făcut traheostomie. Acum, echipa medicală planifică proceduri reconstructive pentru a-i reda vocea.

Însă Vladislav are acum o dorință arzătoare: să se întoarcă pe câmpul de luptă pentru a se răzbuna.

„Bestiile acelea ar trebui să simtă ce am simțit eu și acei șapte băieți cazaci ai noștri”, a scris el.

Vladislav are o fiică în vârstă de 4 ani, care nu cunoaște încă întreaga poveste, dar așteaptă să-și revadă tatăl.

Procuratura ucraineană a documentat execuțiile a cel puțin 273 de prizonieri de război ucraineni, o crimă de război conform Convențiilor de la Geneva. 184 de cadavre ale ucrainenilor care au murit în captivitatea rusă au fost recuperate de Ucraina până la finele anului trecut.

Sursa: adevărul.ro