Potrivit ZdG, decizia Consiliului din 28 aprilie 2023 privind măsuri restrictive ca urmare a acțiunilor care destabilizează R. Moldova, care îl include și pe Plahotniuc, este încă în vigoare vineri, 13 noiembrie, conform datelor publice.

Anterior, tribunalul a admis argumentul lui Plahotniuc potrivit căruia dreptul său la un proces echitabil a fost încălcat prin faptul că Consiliul nu a verificat dacă anchetele și procedurile penale din R. Moldova, utilizate ca temei pentru includerea pe lista de sancțiuni, au respectat drepturile fundamentale ale acestuia.

„Includerea pe listă s-a bazat exclusiv pe deciziile autorităților moldovene, iar Consiliul nu și-a îndeplinit „obligația de verificare” în ceea ce privește dreptul la apărare al reclamantului și dreptul la o protecție judiciară efectivă, având în vedere neregulile semnalate în cadrul procedurilor din R. Moldova”, conform biroului de avocatură care l-a reprezentat pe Plahotniuc.

Consiliul a formulat recurs împotriva respectivei hotărâri, iar înaltul reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate a intervenit în sprijinul Consiliului în cadrul recursului.

Recursul a fost respins în întregime.

„În speță, astfel cum a constatat Tribunalul la punctele 50 și 51 din hotărârea atacată, nu este nici contestat, nici susceptibil de a fi contestat faptul că Consiliul nu a demonstrat, în motivele care stau la baza includerii pe lista în cauză, că a verificat dacă urmăririle penale menționate în respectivele motive s-au desfășurat cu respectarea drepturilor la apărare și a dreptului la o protecție judiciară efectivă ale domnului Plahotniuc și, a fortiori, că nu a făcut public rezultatul acestor verificări în actele în cauză.În aceste circumstanțe, Tribunalul nu a comis o eroare de drept atunci când a constatat, la punctul 52 din hotărârea atacată, că Consiliul nu și-a îndeplinit obligația de motivare în ceea ce privește cele două elemente care puteau fi luate în considerare pentru a aprecia dacă actele în cauză erau întemeiate, și anume existența, în primul rând, a unei proceduri penale în Moldova pentru infracțiuni legate de deturnarea fondurilor de stat și exportul ilegal al acestora și, în al doilea rând, a unor anchete penale și urmăriri penale în dosarul „Frauda bancară” și pentru „mituirea fostului președinte al R. Moldova”. Având în vedere toate considerentele menționate anterior, Tribunalul a respectat principiile care decurg din jurisprudența citată la punctele 46 și 53 de mai sus, referitoare la controlul legalității motivelor pe care se întemeiază actele în cauză. În consecință, Tribunalul nu a comis o eroare de drept atunci când a constatat, la punctele 52 și 55 din hotărârea atacată, că Consiliul nu și-a îndeplinit obligația de a preciza motivele care stau la baza includerii pe listă în cauză și nu a comis o eroare de drept atunci când a anulat actele în cauză”, a concluzionat Curtea de Justiție.

Pe 30 mai 2023, miniștrii de externe ai UE au adoptat o hotărâre prin care Ilan Șor, Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Vladimir Plahotniuc și Igor Chaika au fost sancționați pentru acțiuni de destabilizare a R. Moldova, în baza unui regim de sancțiuni al UE, creat la propunerea ministrului român de Externe.

Măsura include interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova.

Ulterior, oligarhul a dat în judecată Consiliul UE. În aprilie 2024, UE a prelungit sancțiunile împotriva a 11 persoane, inclusiv în privința lui Plahotniuc. Interdicția fiind valabilă până în aprilie 2025.

Vladimir Plahotniuc a plecat din R. Moldova în iunie 2019, după ce partidul pe care îl conducea, PDM, a cedat guvernarea unei coaliții formate din Blocul ACUM și PSRM, destrămată în noiembrie 2019.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul penal în care a fost inculpat pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. 

În cadrul dezbaterilor judiciare, procurorii au cerut o pedeapsă de 25 de ani de detenție. Astfel, Procuratura Anticorupție a atacat cu apel decizia instanței de fond, motivând că decizia este una „prea blândă”.

De cealaltă parte, apărarea a contestat atât fondul cauzei, cât și constituirea completului care a emis sentința în primă instanță. Potrivit avocaților lui Plahotniuc, „apărarea vrea casarea și rejudecarea cauzei”.