„În cadrul investigației realizată de Procuratura Anticorupție, care a durat 45 zile, inclusiv audierea a 8 martori, ridicarea documentelor și înregistrări video, în legătură cu evaluarea și selecția candidatului pentru funcția de Procuror General al Republicii Moldova, s-a constatat că, în calitatea sa de membru al CSP, contravenienta a acționat cu rea-credință în evaluarea și aplicarea subiectivă a criteriilor pentru candidatul Ion Munteanu. De asemenea, s-a stabilit că contravenienta a influențat procesul de selecție în interesul unei terțe persoane, un alt fost membru CSP, într-un mod care a afectat integritatea concursului și a prejudiciat încrederea publicului în procedurile de selecție a procurorilor, scrie Unimedia.INFO.

Deși acțiunile sale au fost considerate reproșabile, Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, care a exercitat personal procesul penal, a ajuns la concluzia că nu s-au produs daune considerabile drepturilor sau intereselor protejate de lege în contextul respectiv, motiv pentru care faptele nu au întrunit elementele infracțiunii, dar au fost considerate o contravenție. Materialele procesului contravențional au fost expediate către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.

Instanța a stabilit că, în rezultatul folosirii situației de serviciu de către membrul CSP, concursul pentru funcția de Procuror General a fost viciat, fapt ce a determinat însăși CSP să anuleze concursul pentru selectarea Procurorului General. Aceste fapte au avut urmări prejudiciabile, și anume: afectarea gravă a intereselor instituționale, a imaginii și credibilității CSP, afectarea credibilității CSP de a organiza concursuri pe cariera procurorilor, în special de alegere a Procurorului General, pe criterii obiective, transparente, corecte și în baza meritocrației, afectarea gravă a imaginii, credibilității și obiectivității Comisiei Pre-Vetting și încrederea publică în procedura de pre-vetting pentru selecția candidaților la funcția de membri ai CSP, deoarece procedura a dat eroare, or unul din membrii CSP evaluați ca fiind integru nu a dat dovadă de integritate și a încălcat anumite norme de etică. Mai mult, instanța a constatat că a fost încălcat flagrant obiectivitatea față de procesul de integrare europeană care prevedea alegerea Procurorului General până la sfârșitul lunii martie 2024, însă dat fiind comportamentul defectuos și vicios al fostului membru CSP, statul nu a reușit îndeplinirea acestei obligativități la acea etapă.

Instanța a stabilit și că, fostul membru CSP a acționat într-un mod care contravine drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice, în special ale candidatului Ion Munteanu prin privarea acestuia de a avea parte de un concurs corect, echitabil și bazat pe meritocrație și egalitate și de dreptul la ascensiunea profesională și la muncă.

Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile”, comunică PA.

În aprilie 2024, Procuratura Anticorupție a încheiat procesul penal pe „Concursul PG”, iar una dintre principalele constatări ale sesizării transmise Parlamentului, Ministerului Justiției și CSP este că „Olesea Vîrlan ar fi acționat în interesul unui fost membru CSP, supărat că Munteanu nu l-a numit adjunctul său”.

La începutul lunii martie, membra Consiliului Superior al Procurorilor, Olesea Vîrlan, a demisionat din funcție, după scandalul pe concursul la funcția de Procuror General, când aceasta i-a acordat 3,5 puncte actualului Procuror General, Ion Munteanu.

Cererea de demisie a venit după ce președintele CSP, Dumitru Obadă, i-a recomandat Olesei Vîrlan să demisioneze.

Mai devreme, Olesea Vîrlan a explicat de ce i-a acordat actualului Procuror General interimar, Ion Muntean, 3,5 puncte în concursul pentru șefia PG: „În orice calcule au loc toate greşelile posibile. Ca membru al CSP mă conduc de Lege și imparțialitate”.

La 28 februarie, Consiliul Superior al Procurorilor a anulat concursul pentru funcția de Procuror General.

Dumitru Obadă a declarat că decizia de anulare a rezultatelor concursului pentru șefia PG a fost una „deloc ușoră”: „A fost o soluție după judecata lui Solomn, să spunem așa”.

În noiembrie 2023, Alexandr Stoianoglo a dat-o în judecată pe președinta Maia Sandu, după ce oficiala a semnat decretul prin care l-a demis din funcția de Procuror General, obținută de acesta prin concurs.

Maia Sandu a respins acuzațiile lui Alexandr Stoianoglo că i-ar fi cerut să abandoneze un episod din Furtul miliardului, care viza tranzacțiile de la Victoriabank. „Cum așa? Sunt partenerii noștri”, povestește Alexandr Stoianoglo că i-ar fi zis Maia Sandu.

„La prima întrevedere cu doamna președinte (n.r. Maia Sandu) nu a pus nicio întrebare despre activitatea Procuraturii. Am înțeles că nu a avut niciun interes. Pur și simplu a deschis laptopul și a început să citească dosarele penale, politic. I-am explicat că dosarele sunt responsabilitatea procurorilor care investighează, conduc dosarele penale.

Când a ajuns la dosarul frauda bancară și m-a întrebat ce am făcut, i-am spus că am investigat un episod, care urmează să fie trimis în judecată și că Victoriabank a adus un prejudiciu statului de cel puțin 2 miliarde de lei și dosarul la acea perioadă a fost terminat - a început o isterie. Ea mi-a replicat: cum așa, sunt partenerii noștri… Până acum dosarul nu a fost trimis în judecată. Tot eu am pornit dosarul pe Andronachi. Nimeni nu spune despre asta. L-am pornit în baza unor informații ascunse în 2015”, a declarat anterior Stoianoglo.

CtEDO i-a dat dreptate Procurorului General demis, Alexandr Stoianoglo. Astfel, Republica Moldova este obligată să-i achite 3600 de euro prejudiciu moral. Decizia de condamnare a fost pronunțată pe 24 octombrie 2023.

Pe 6 octombrie 2023, Consiliul Superior al Procurorilor a examinat cu ușile închise decretul Maiei Sandu, prin care a fost demis Alexandr Stoianoglo din funcția de Procuror General.