Tot mai multe credite problematice la organizațiile de creditare nebancară. BNM anunță deteriorarea portofoliului de împrumuturi

Organizațiile de creditare nebancară (OCN) au înregistrat o deteriorare a calității portofoliului de credite în trimestrul II al anului 2026. Rata creditelor neperformante a crescut cu 0,9 puncte procentuale față de trimestrul precedent, potrivit datelor examinate de Comitetul Național de Stabilitate Financiară (CNSF).

publicat de Vadim Ungureanu
miercuri, 28 octombrie 2026, 20:34
credit

În aceeași perioadă, portofoliul total de credite al organizațiilor de creditare nebancară și al asociațiilor de economii și împrumut (AEÎ) a crescut cu 4% pentru fiecare dintre cele două categorii de creditori. Avansul a fost determinat, în principal, de majorarea volumului împrumuturilor acordate persoanelor juridice, transmite bizlaw.md.

Evoluția calității creditelor a fost diferită în cele două segmente. În timp ce rata creditelor neperformante din OCN a crescut cu 0,9 puncte procentuale, în cazul AEÎ aceasta s-a redus cu 0,2 puncte procentuale față de trimestrul precedent. 

În cadrul ședinței, au fost prezentate și informații privind riscurile din sectorul bancar, la situația din 30 iunie 2026, evaluate în baza obiectivelor intermediare din Strategia privind politica macroprudențială. Analizele efectuate au confirmat menținerea stabilității sectorului bancar, în condițiile monitorizării continue a riscurilor identificate la nivel preventiv, evidențiindu-se următoarele tendințe: 

  • Riscul asociat creșterii excesive a creditării a rămas moderat, în contextul în care activitatea de creditare bancară a continuat să se extindă într-un ritm superior evoluției PIB-ului, iar depășirea tendinței pe termen lung a raportului credit/PIB a avut loc pentru al șaptelea trimestru consecutiv. Evoluțiile respective au fost în concordanță cu premisele care au stat la baza deciziilor anterioare ale Comitetului executiv al BNM privind majorarea treptată a ratei amortizorului anticiclic de capital până la 2,5%, nivel aplicabil începând cu 26 mai 2026. 
  • Rata creditelor neperformante (conform normelor prudențiale naționale) a constituit 5,2%, determinată în principal de criterii calitative de evaluare a creditelor (de ex. lipsa informațiilor actualizate cu privire la datele debitorilor), pe când rata creditelor cu restanțe la plată s-a menținut la un nivel relativ constant. Conform IFRS 9, rata creditelor neperformante a constituit 1,4%, situându-se la un nivel comparabil cu media regională. 
  • Riscurile de lichiditate, de concentrare sectorială și de piață s-au menținut la un nivel redus, pe fondul păstrării unor rezerve de lichiditate peste cerințele reglementate, al unei structuri diversificate a portofoliilor de credite și al unei expuneri limitate la fluctuațiile pieței. 
  • Riscul asociat impactului potențial al dificultăților instituțiilor de importanță sistemică asupra stabilității pieței financiare și a economiei reale a fost evaluat ca fiind redus, în condițiile respectării cerințelor de capital și lichiditate de către băncile de importanță sistemică, care demonstrează o reziliență solidă. 

În același timp, evoluțiile din sectorul asigurărilor au evidențiat următoarele tendințe: 

  • Riscul de subscriere a fost evaluat ca fiind la nivel redus, primele brute subscrise înregistrând o creștere față de perioada similară a anului precedent. 
  • O evoluție similară s-a observat și pentru despăgubirile achitate, a căror creștere mai accentuată decât cea a primelor a generat majorarea raportului dintre despăgubiri și prime. 
  • Societățile de asigurări au deținut, în continuare, un nivel de lichiditate peste cerința minimă reglementată, fapt ce permite onorarea obligațiilor asumate. 
  • 28% din primele brute subscrise au fost reasigurate, în creștere cu 1,0 punct procentual față de perioada similară a anului precedent, iar 15% din despăgubirile plătite de societățile de asigurare au fost recuperate de la reasiguratori. 

Rata de solvabilitate a constituit 168% pentru asigurările generale și 621% pentru asigurările de viață, depășind cu mult cerința minimă (≥100%), ceea ce reflectă o poziție financiară solidă și capacitatea societăților de a-și onora obligațiile și de a asigura stabilitatea pe termen lung a sectorului. 

Din perspectiva riscurilor aferente pieței de capital, au fost puse în evidență următoarele aspecte: 

  • Activitatea pe piața primară și secundară, precum și cea a prestatorilor de servicii, inclusiv care desfășoară activități de investiții, nu a generat riscuri cu potențial sistemic. 
  • Au fost discutate evoluțiile aferente procesului de lansare a Bursei Internaționale a Moldovei. 

Următoarea ședință ordinară a Comitetului Național de Stabilitate Financiară este planificată pentru luna decembrie. 

O nouă instituție cu salarii de milioane! Consiliul Fiscal va verifica prognozele și cheltuielile statului

Republica Moldova ar putea avea din 1 ianuarie 2028, o nouă instituție de supraveghere a finanțelor publice, care va verifica prognozele economice ale Guvernului, respectarea regulilor bugetare și sustenabilitatea cheltuielilor statului. Ministerul Finanțelor a elaborat un proiect de lege cu privire la înființarea Consiliului Fiscal, o autoritate independentă cu 11 posturi, pentru care sunt estimate cheltuieli de 8,1 mln de lei în primul an de activitate, arată documentul analizat de BANI.MD.

Constructorul Podului de la Ungheni, cu datorii de 605 milioane de lei românești, a ajuns în instanță. Lucrările sunt întârziate până în 2027

Compania românească Ness Proiect Europe, responsabilă de construcția podului peste Prut de la Ungheni, care va conecta Republica Moldova la Autostrada Unirii A8 din România, se confruntă cu dificultăți financiare. Constructorul a solicitat deschiderea procedurii de concordat preventiv. Acesta încearcă astfel să evite insolvența, într-un moment în care proiectul de aproape 152 de milioane de lei românești înregistrează întârzieri majore, iar lucrările sunt realizate în proporție de doar 56%.

106 milioane de lei și un munte de hârtii! De ce fug investitorii de mastodontul sovietic din centrul Capitalei

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.