Dosar penal pentru trafic de influență, coruperea activă și coruperea pasivă, ajuns proces contravențional încetat

Serghei Brînza este doctor habilitat în drept și profesor universitar. Acesta a ocupat funcția de Decan al Facultății de Drept din aprilie 2018. În perioada iunie 2015 – aprilie 2018, acesta a fost șef al Departamentului Drept penal de la USM, în primul an asigurând interimatul funcției. Brînza a fost angajat la USM în 1991.

Serghei Brînza

Potrivit CV-ului acestuia, Brînza a fost membru al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, în perioada 1997 – 2012.

Serghei Brînza a fost reținut în toamna anului 2018, alături de avocatul Viorel Berliba, și plasat în arest preventiv, apoi la domiciliu. Brînza a fost vizat într-un dosar penal, care nu a mai ajuns în instanță.

„Conform materialelor cauzei penale, Viorel Berliba, doctor habilitat în drept și conducător de doctorat, care este și avocat, fiind membru al comisiei de susținere publică a tezelor de doctorat, instituite în cadrul Universității de Stat din Moldova, ar fi oferit decanului Facultății de Drept a USM, Sergiu Brânza, în luna august, curent, în mai multe tranșe, mijloace bănești ce nu i se cuvin”, se arăta într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție din 2018.

Cauza penală a fost clasată din motivul lipsei elementelor infracțiunii. Totuși, Centrul Național Anticorupție (CNA) i-a aplicat lui Serghei Brînza o amendă de 5 mii de lei. Acțiunile decanului au fost încadrate juridic de către agentul constatator potrivit prevederilor art. 313/1 din Codul contravențional – protecționismul, adică sprijinul la soluționarea problemelor persoanelor fizice sau juridice neprevăzut de actele normative, indiferent de motive, care nu conține elemente de infracțiune, acordat în exercițiul funcțiunii de către persoana care activează în cadrul unei autorități publice, instituții publice.

Publicitate

Decanul Facultății a contestat în instanță procesul-verbal cu privire la contravenție din 25 februarie 2019, solicitând anularea documentului și a deciziei de aplicare a sancțiunii contravenționale, cu încetarea procesului contravențional.

Printr-o decizie din 10 martie 2020, judecătorul Ghenadie Pavliuc, de la Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, a admis contestația lui Serghei Brînza și a hotărât încetarea procesul contravențional pornit în privința lui Brînza, „pe motiv că nu există faptul contravenției”.

„Susține că procesul contravențional a fost pornit ca rezultat al examinării materialelor cauzei penale din 30 mai 2018, pornită de către Procuratura Anticorupție, conform elementelor constitutive ale infracțiunii revăzute de art. 326, art. 324 și art. 325 din Codul penal, adică pe faptul traficului de influență, coruperea activă și coruperea pasivă. Temeiurile rezonabile de comitere a contravenției ar reieși din rezultatul măsurilor speciale de investigație autorizate în cadrul urmăririi penale conform ordonanței procurorului Mariana Botezatu din 3 decembrie 2018 și a încheierii judecătorului de instrucție Andrei Niculcea din aceeași dată.

Consideră autorii contestației că aceste probe au fost obținute cu încălcarea gravă a prevederilor procesual penale, și anume art. 132/2 – 132/9 din Codul de procedură penală și cu încălcarea gravă a art. 6 CEDO. Or, în speță nu a fost confirmată bănuiala rezonabilă ce ține de presupusele infracțiuni de corupere și trafic de influență, fapt ce impune excluderea lor din probele administrate la procesul contravențional”, a argumentat decanul în fața instanței.

Conform CNA, Brînză ar fi favorizat o studentă. „Eu am înțeles, știu. Gata, am să fac”

„În opinia făptuitorului și apărătorului său, în acțiunile lui Serghei Brînza nu există fapta contravențională. Or, ultimul, la solicitarea colegului său Nicolae Osmochescu, privind contribuția pentru favorizarea studentei Ana Fotescu, a refuzat prin mesajul SMS, inclusiv a refuzat și de a discuta asemenea chestiuni la telefon, invocând circumstanțe neplăcute la ASEM, fapt care nu a fost acceptat în vederea favorizării studentei”, se mai arată în decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, din 10 martie 2020.

Instanța de judecată a reținut că învinuirea formulată de către agentul constatator este bazată, „în esență”, pe conversațiile care ar fi avut loc între decanul Facultății de Drept a Universității de Stat a Moldovei, Serghei Brînza și colegul său de serviciu, profesor universitar din cadrul aceleași universități, Nicolae Osmochescu.

„Potrivit cărora, la data de 14 iunie 2018, ora 10 și 41 min, la numărul de telefon care aparține lui Serghei Brînza a parvenit un mesaj de la numărul de telefon care aparține lui Nicolae Osmochescu, cu următorul conținut: „salut! Te rog nu uita de Fotescu Ana, gr. 302. Mulțumesc anticipat. N.O”, iar ulterior, la data de 15 iunie 2018, la ora 08 și 20 min., între cei doi a avut loc conversația potrivit căreia Nicolae Osmochescu i-ar aminti de rugămintea anterioară, iar Serghei Brînza a răspuns: „Nu se face prin mesaj domnul Osmochescu, nu se face, eu sunt pe loc toată ziua blin, știi acum ce se petrece și la ASEM și în mă-sa și în colo și peste tot…eu am înțeles, știu. Gata, am să fac…”

Instanța a menționat că, pentru stabilirea existenței faptei contravenționale, agentul constatator urma să probeze că, deși studenta Ana Flotescu a obținut nota 10 la examenul de drept penal care a avut loc la data de 14 iunie 2018, „acest fapt s-a datorat exclusiv sprijinului acordat de către Serghei Brînza, iar în lipsa acțiunilor ultimului, studenta nu ar fi promovat examenul, sau după caz, ar fi obținut o altă notă”.

Conform portalului instanțelor de judecată, hotărârea de încetare a dosarului contravențional nu a fost contestată la Curtea de Apel Chișinău. ZdG l-a contactat pe Brînza pentru un comentariu despre cauza penală și cea contravențională, acesta însa a declarat că nu poate vorbi, dar nu ne-a spus când să revenim.

Membru CSM, cu aspirații de decan

Sergiu Băieșu a fost numit de către Parlament, în septembrie 2024, alături de Tatiana Tabuncic, în funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de șase ani. 

Cele două candidaturi au fost propuse în plenul Parlamentului urmare a desfășurării unui concurs organizat de Comisia juridică, numiri și imunități. La el s-au înregistrat opt persoane, însă doar cinci dintre ele au promovat evaluarea integrității de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. Aceștia au fost admiși la etapa evaluării dosarelor și interviului, iar Sergiu Băieșu și Tatiana Tabuncic au obținut cel mai mare punctaj.

Băieșu are o experiență în domeniul avocaturii de peste 30 de ani și a participat la elaborarea mai multor proiecte de lege, nota atunci Parlamentul.

Conform CV-ului său, acesta este doctor în drept și șef al Departamentului drept privat al Facultății de Drept la Universitatea de Stat din Moldova. Și-a început activitatea la USM în 1992, unde a fost și decan al Facultății de Drept în perioada 2012-2018. În plus, a fost președintele Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat, din Cadrul Uniunii, între anii 2005 și 2011.

Pe baza informațiilor colectate, Comisia Vetting a solicitat clarificări suplimentare din partea lui Băieșu cu privire la diferența dintre avere, cheltuieli și venituri (averea inexplicabilă) în anii 2008, 2012-2014, 2019 și 2022.

Pentru a analiza dubiile referitoare la avere inexplicabilă, Comisia a solicitat clarificări de la candidat cu privire la următoarele aspecte:

estimări ale economiilor de numerar furnizate Comisiei;

sursa mijloacelor financiare pe conturile de depozit;

recepționarea mijloacelor financiare de la fiul mai mare al candidatului în 2012;

venituri încasate de la Biroul Asociat de Avocați „Băieşu şi Roşca” în anii 2013, 2014 şi 2022;

retragerea de mijloace financiare dintr-un cont de economii în 2019.

Băieșu a prezentat mai multe informații Comisie Vetting, astfel încât toate dubiile inițiale au fost „pe deplin atenuate”.

Legea cu privire la CSM nu prevede că funcția de membru al organului de administrare este incompatibilă cu funcția de decan. Revocarea mandatului de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se efectuează în cazul încălcării de către un membru care nu face parte din rândul judecătorilor a incompatibilităților și a interdicțiilor specificate la art. 8 alin.(1) lit. b)–d) din Legea nr. 544/1995 cu privire la statutul judecătorului, care prevede că funcția de judecător este incompatibilă cu:

mandatul de deputat în Parlament sau de consilier în autoritatea administrației publice locale;

activitatea de întreprinzător, desfășurată personal sau prin intermediul unui terț;

calitatea de membru al organului de conducere al unei organizații comerciale.

Candidații la postul de decan au fost propuși în urma ședințelor departamentelor Facultății, care au avut loc în perioada 18 – 29 noiembrie. Astfel, comisia de concurs a înregistrat două candidaturi.

În cadrul Adunării Generale, care va avea loc miercuri, 18 decembrie, la ora 17:00, candidații la postul de decan își vor prezenta programul de activitate. Adunarea Generală este constituită în proporție de 75% din cadre didactice, didactico-științifice și știintifice titulare și 25% de studenți.