Directorul CNE Cernavodă, Romeo Urjan, a anunțat că joi dimineața va începe procedura de oprire controlată a reactorului. Debitul scăzut al Dunării și prognozele hidrologice nefavorabile fac imposibilă menținerea funcționării centralei în condiții normale de siguranță.

Deficit de 1.400 MW pe o piață deja sufocată de importuri 

Scoaterea din funcțiune a Unității 2 înseamnă că România trebuie să identifice rapid surse alternative, din producție internă sau din import, pentru a acoperi cota de 22% din necesarul național pe care Cernavodă o livra în rețea. 

Spre deosebire de perioadele normale, oprirea vine într-un moment critic: România se confruntă deja cu un deficit structural și importă masiv energie electrică pentru a acoperi orele de vârf.

Dispariția a încă 1.400 MW din rețeaua națională va accentua presiunea pe prețurile de pe piața regională, afectând direct capacitatea de achiziție a statelor vecine. 

Deși compania de stat de peste Prut, Energocom, nu are un contract direct de livrare fermă cu Nuclearelectrica, ci doar un contract-cadru ce permite achiziții punctuale în funcție de disponibilitate, efectul de domino este inevitabil.

Republica Moldova depinde aproape integral de lichiditatea și disponibilitatea energiei de pe piața regională, tranzacționată pe intervale orare.

Coridorul ucrainean, colacul de salvare pentru România și Republica Moldova 

Diminuarea cantităților de energie disponibile pe piața pentru ziua următoare reduce șansele Energocom de a securiza volumul necesar de curent la prețuri accesibile. 

Un detaliu important arată însă cât de strâns legate sunt cele două sisteme: la începutul acestei luni, când România s-a confruntat cu un deficit brusc de energie, Energocom a sărit în ajutorul rețelei de la București, facilitând importul de energie din Ucraina prin tranzitarea teritoriului moldovean.

Acest coridor energetic prin Republica Moldova rămâne funcțional și reprezintă una dintre puținele căi prin care România va încerca să își acopere deficitul în zilele următoare. 

Totuși, în aceste condiții extreme, capacitatea României de a sprijini direct Chișinăul, așa cum a făcut-o repetat de la izbucnirea războiului din Ucraina, este sever limitată. 

În cazul în care deficitul regional se adâncește, autoritățile din Republica Moldova au la îndemână doar câteva opțiuni dificile:

- Achiziția de energie direct din Ucraina, doar în măsura în care rețeaua ucraineană dispune de excedente exportabile. 

- Cumpărarea de „energie de avarie”, ale cărei costuri sunt de până la trei ori mai mari în orele de vârf față de prețul pieței. 

- Aplicarea unor planuri de deconectări eșalonate (sistem insular) pentru protejarea rețelei de suprasolicitare.

Deși Energocom a reușit până acum să achiziționeze energia necesară de pe piața pentru ziua următoare, au existat deja zile în această lună în care s-a apelat la energia de avarie. 

La fel ca în România, apelurile repetate ale autorităților către populație de a economisi curentul în orele de vârf au avut un efect paradoxal, consumul înregistrând creșteri.

Criză dublă la Chișinău: alerta energetică se suprapune peste cea hidrologică 

Situația energetică vine pe fondul unei crize de mediu fără precedent peste Prut. Guvernul de la Chișinău a declarat la sfârșitul lunii iulie stare de alertă în domeniile energetic și hidrologic, iar de atunci indicatorii s-au înrăutățit constant. 

Nivelul râului Nistru, sursa primară de apă potabilă pentru 80% din populația Republicii Moldova, a scăzut la cote alarmante. Autoritățile au fost fortate să reducă deversările din lacul de acumulare la pragul minim de 75 de metri cubi pe secundă, într-o încercare de a drămui rezervele rămase. 

„Tot ce trebuie să facem acum este să conservăm rezerva de apă pentru o perioadă cât mai lungă, astfel încât să ajungem în perioada ploilor de toamnă și să fie, cumva, restabilită”, a spus Gheorghe Hajder, ministrul Mediului din Republica Moldova, în ședința de Guvern de miercuri.

Evoluția din orele următoare depinde direct de capacitatea sistemelor energetice din România și Ucraina de a compensa lipsa Unității 2 de la Cernavodă, dar și de condițiile meteorologice care continuă să pună la încercare infrastructura critică din regiune.

Sursa: libertatea.ro