”Este bineînţeles o zi mare pentru Finlanda (...). Este totodată un lucru bun pentru NATO”, a subliniat ministrul finlandez al Apărării Antti Kaikkonen.

Însă Moscova denunţă o ”nouă agravare a situaţiei”, potrivit unui purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.

”Extinderea NATO este o atingere la adresa securităţii noastre şi intereselor noastre naţionale”, a declarat el presei şi a anunţat, fără să ofere detalii, că Rusia se vede obligată ”să ia contramăsuri”.

În cadrul unei ceremonii încărcate de simbolism, această ţară nordică, care împarte o frontieră de 1.300 de kilometri lungime cu Rusia, va deveni al 31-lea stat membru al Alianţei în ziua în care a luat naştere, la 4 aprilie 1949.

După înmânarea documentelor aderării secretarului de Stat american Antony Blinken, gardianul Tratatului fondator al Organizaţiei, steagul Finlandei urmează să fie înălţat în curtea de onoare de la sediul Alianţei, la Bruxelles, la ora locală 15.30 (16.30, ora României), între steagurile Estoniei şi Franţei, după ordinea alfabetică.

”Finlanda este acum în securitate”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg la sosire.

”Împreună, aliaţii NATO reprezintă 50% din puterea militară mondială. Aşadar, atât timp cât rămânem uniţi, cât timp ne apărăm reciproc şi o facem în mod credibil, nu va exista atac militar împotriva unui aliat NATO”, a declarat el.

Invazia Ucrainei de către Rusia a bulversat securitatea în Europa şi a refăcut cărţile, determinând Finlanda şi Suedia să vrea să intre sub umbrela protectoare a NATO.

Prin aderarea la NATO, Finlanda, care a fost invadată de Uniunea Sovietică în 1939, dublează lugimea frontierei cu Rusia a Alianţei Nord-Atlantice conduse de către Statele Unite.

Ea obţine protecţia Articilului 5 - angajamentul apărării colective, potrivt căruia un atac al unui membru ”va fi considerat un atac împotriva tutuor membrilor” NATO.