O noutate importantă vizează procedura de selectare a candidaților pentru funcția de președinte al Curții Supreme de Justiție. Astfel, Plenul Curţii propune Consiliului Superior al Magistraturii candidaţii la funcţia de Preşedinte, cu cel puțin două luni înainte de expirarea mandatului Președintelui în funcție. Orice judecător al Curții își poate înainta propria candidatură pentru funcția de președinte, prin depunerea unei cereri scrise cu cel puțin cinci zile înainte de ședința Plenului la care urmează să fie luată hotărârea. La cerere este anexată viziunea candidatului cu privire la realizarea mandatului său în calitate de Președinte. Ședința Plenului, la care sunt aleși candidații la funcția de Președinte, nu poate fi prezidată de candidat. În ordinea alfabetică a numelor, candidaților li se oferă timp egal, în ședința Plenului, pentru prezentarea viziunii lor de realizare a mandatului de Președinte. Judecătorii Curții își exercită votul în mod secret. Președintele ședinței prezintă buletinele de vot Plenului. Rezultatul votului se include în procesul-verbal al ședinței. Plenul propune Consiliului Superior al Magistraturii toți candidații care au obţinut cel puţin 3 voturi. În cel mult trei zile de la adoptare, hotărârea Plenului, CV-ul și viziunea candidaților propuși, cu privire la realizarea mandatului de Președinte, sunt expediate Consiliului Superior al Magistraturii. scrie bizlaw.md.

O altă noutatea este crearea funcției de jurisconsult. Acesta este și secretarul general al Curții și conduce activitatea grefei și se subordonează președintelui Curții. Jurisconsultul este numit de Plenul Curții, în urma unei proceduri de selecție prin concurs desfășurate în conformitate cu normele adoptate în acest scop.  

Regulamentul mai prevede că un complet de judecată poate decide, în unanimitate, prin încheiere, să trimită un recurs declarat admisibil unui complet de judecată extins atunci când soluția poate avea un impact semnificativ asupra jurisprudenței CSJ sau asupra practicii altor instanțe. Existența unor opinii divergente între judecătorii completului inițial cu privire la interpretarea legii nu constituie, în sine, temei pentru trimiterea cauzei către un complet extins. 

Documentul stabilește și criterii pentru prioritizarea cauzelor. Pot fi prioritizate cauzele care prezintă relevanță sistemică, cele care vizează persoane vulnerabile, inclusiv atunci când există riscuri pentru viață sau sănătate, precum și cauzele în care există riscul limitării sau expirării termenului de prescripție. 

În ceea ce privește termenele de examinare, Curtea va gestiona fluxul de cauze cu respectarea legislației procesuale și ținând cont de standardele și bunele practici promovate de Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției (CEPEJ). 

Pentru organizarea activității judecătorilor, asistenților judiciari și personalului Secretariatului pot fi stabilite termene medii de examinare, care vor servi drept repere de lucru. Acestea vor fi stabilite și revizuite periodic de președintele Curții. 

Un capitol distinct este dedicat unificării practicii judiciare. Regulamentul prevede mecanisme pentru identificarea potențialelor divergențe în interpretarea și aplicarea legii. Aplicarea uniformă a legislației se realizează, în principal, prin hotărârile adoptate și prin publicarea jurisprudenței Curții. 

Măsurile de unificare a practicii nu pot fi interpretate drept instrucțiuni pentru soluționarea unor cauze concrete. În același timp, judecătorii se pot abate de la practica uniformă a CSJ dacă oferă o motivare convingătoare. Curtea verifică justificarea unei asemenea abateri și, după caz, își ajustează practica. 

Regulamentul stabilește și procedura pentru examinarea demersurilor în interesul legii. Un astfel de demers trebuie să demonstreze existența unor probleme de drept majore și persistente privind interpretarea și aplicarea legii, care rezultă din hotărâri judecătorești irevocabile. 

Admisibilitatea demersului este decisă prin încheiere, în procedură scrisă, cu votul unanim al completului format din cinci judecători. Sunt inadmisibile, în special, demersurile care nu confirmă existența unei practici judiciare irevocabile divergente sau în cazul cărora discrepanța în interpretarea ori aplicarea legislației nu este majoră. 

Demersul declarat admisibil și încheierea prin care acesta a fost declarat admisibil vor fi publicate pe pagina web a Curții. Subiecții interesați sau vizați direct de problema de drept examinată pot prezenta Curții amicus curiae, iar completul poate decide acordarea dreptului de a pleda în ședință. 

Decizia asupra demersului în interesul legii va fi adoptată cu cel puțin șapte voturi. Aceasta trebuie să răspundă tuturor problemelor de drept declarate admisibile și să explice modul de interpretare sau aplicare a legii în viitor. Decizia se consideră emisă la data publicării pe pagina web a Curții, iar înregistrarea ședinței va fi disponibilă online. 

Pentru promovarea coerenței practicii judiciare, CSJ poate adopta ghiduri de aplicare a legislației. Acestea vor sistematiza practica Curții privind aplicarea legislației procesuale, individualizarea pedepselor penale și a sancțiunilor contravenționale. Ghidurile nu au caracter obligatoriu și urmează să fie revizuite periodic în funcție de evoluția jurisprudenței. 

Regulamentul prevede și constituirea unui Consiliu științific consultativ, format din între 11 și 15 cercetători, cadre didactice și alți profesioniști din diferite domenii ale dreptului, cu reputație profesională recunoscută. Membrii Consiliului sunt numiți de Plen pentru un mandat de patru ani. 

O prevedere distinctă se referă la utilizarea inteligenței artificiale. Curtea poate utiliza instrumente de IA pentru activități auxiliare, inclusiv traducerea materialelor, editarea și corectarea textelor administrative, rezumarea documentelor și elaborarea unor rezumate tehnice, analitice sau statistice. 

Documentul a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție din 4 septembrie.