Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo și Renato Usatîi, lideri în preferințele cetățenilor la prezidențiale
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, 33,7% ar vota cu Maia Sandu. La mare diferență se află Alexandr Stoianoglo – 11,5% (candidatul susținut de PSRM) și Renato Usatîi – 10,8%, arată Barometrul socio-politic (mai 2024), realizat de IMAS. Dacă s-ar lua în calcul doar respondenții care au opțiune de vot, 41,5% ar vota cu Maia Sandu,14,2% cu Alexandr Stoianoglo și 13,3% cu Renato Usatîi.
Într-o conferință de presă la IPN, directorul general IMAS, Doru Petruți, a relatat că 44% dintre respondenții sondajului consideră că alegerile prezidențiale din toamnă vor fi câștigate de actualul președinte, Maia Sandu. 40% sunt de părere că alegerile vor fi câștigate de un candidat al opoziției, iar 16% nu au știut ce să spună la acest subiect.
56% din respondenți consideră că alegerile prezidențiale din toamnă nu vor fi libere și corecte, 37% au afirmat contrariul, iar 7% nu au știut sau nu au vrut să răspundă. Totodată, 78% consideră că la alegerile prezidențiale din toamnă vor fi multe sau unele fraude. 37% sunt de părere că Maia Sandu merită să câștige încă un mandat, iar 58% cred că trebuie să vină altă persoană în funcția de președinte. De asemenea, 77% din respondenți sunt convinși că la alegerile prezidențiale va fi turul II.
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, pentru PAS ar vota peste 31%, pentru BCS – peste 19%, pentru Blocul Electoral Victoria – peste 10% și pentru Partidul Politic Partidul Nostru – 5,5%, Din respondenții care au o opțiune de vot, pentru PAS ar vota peste 41%, pentru BCS – peste 25%. Blocul Victoria ar obține 14% sufragii, iar Partidul Politic Partidul Nostru – peste 7%.
36% dintre respondenți consideră că țara merge într-o direcție bună. Doru Petruți a remarcat că peste 80% din alegătorii PAS și ai Maiei Sandu se regăsesc în acest răspuns. Votanții altor partide se înscriu în categoria de până la 20% care consideră că direcția e bună.
40% dintre respondenții sondajului nu cunosc la ce va folosi referendumul care va avea loc în ziua alegerilor prezidențiale. 59% – cunosc. Potrivit lui Doru Petruți, dacă se dorește o prezență bună la referendum, e nevoie de un efort mai mare de comunicare și informare. În aceeași ordine de idei, 58% din respondenți au afirmat că referendumul trebuie să aibă loc independent de alegerile prezidențiale.
Sondajul mai arată că 71% din respondenți consideră că Maia Sandu este direct responsabilă de activitatea guvernării PAS, iar 54% spun că tot președinta este responsabilă de eșecul reformei justiției. De asemenea, 75% din respondenții sondajului consideră că există corupție în rândurile guvernării PAS.
Cercetarea sociologică a fost realizată la comanda Independent News din România, în perioada 8-21 iulie 2024, pe un eșantion de 1093 de respondenți din 90 de localități. Marja de eroare este de ±3%.
Un nou blocaj în procesul de aderare la UE: Ungaria se opune avansării Moldovei și Ucrainei
Ungaria a blocat, pentru a treia oară, aprobarea screeningului pe clusterele 2 și 3 în negocierile de aderare ale Ucrainei și Moldovei, menținând veto-ul din cauza nemulțumirilor legate de protecția minorităților naționale din Ucraina. Opoziția Ungariei față de Ucraina afectează și Moldova, deoarece ambele procese de aderare sunt cuplate.
Reglementarea transnistreană și integrarea europeană, discutate de Vasile Tofan cu noul șef al Misiunii OSCE
Prim-ministrul Vasile Tofan a avut o întrevedere cu noul șef al Misiunii OSCE în Republica Moldova, Christopher Smith. Oficialii au discutat despre procesul de reglementare a conflictului transnistrean, parcursul european al Republicii Moldova și situația de securitate din regiune.
PLDM critică politica fiscală pentru 2027 și cere Parlamentului să nu adopte majorările de taxe fără evaluări de impact
Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) critică proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, acuzând Guvernul că încearcă să majoreze veniturile bugetare prin extinderea bazei de impozitare, creșterea unor cote și introducerea unor noi obligații fiscale, fără a crea mai întâi condiții pentru dezvoltarea economiei.