Participanții au cerut clarificări privind condițiile în care apare dreptul la despăgubire, termenul pentru depunerea cererii, categoriile de persoane vizate și noțiunea de „faptă ilicită”. Au fost discutate, de asemenea, riscul unor pretenții exagerate față de stat și impactul financiar al noului mecanism, scrie ipn.md.

Reprezentantul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, a spus că aplicarea actualei Legi nr. 1545 ridică mai multe probleme. Potrivit unei analize a peste 260 de cauze irevocabile, instanțele au acordat, în medie, doar 1% din prejudiciul material și 9% din prejudiciul moral solicitat. CRJM recomandă criterii mai clare pentru stabilirea despăgubirilor, corelarea proiectului cu legislația muncii și instituirea unui mecanism administrativ de compensare în cazurile în care caracterul ilegal al detenției sau condamnării a fost deja stabilit.

Ilie Chirtoacă a subliniat și necesitatea definirii clare a noțiunii de „faptă ilicită”, astfel încât să fie stabilit ce acte sau decizii pot servi drept temei pentru acordarea despăgubirilor. La rândul lor, judecătorii, reprezentanții Procuraturii Anticorupție și ai Centrului Național Anticorupție au avertizat că o definire prea largă ar putea genera litigii suplimentare și afecta activitatea organelor de urmărire penală.

Clarificări sunt cerute și în privința momentului apariției dreptului la repararea prejudiciului și a termenului de 12 luni pentru depunerea cererii. Procuratura Generală consideră oportun un termen mai scurt, invocând dificultatea examinării, după mai mulți ani, a cauzelor în care persoana a fost scoasă de sub urmărire penală.

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, a declarat că proiectul, care ar urma să înlocuiască mecanismul prevăzut de Legea nr. 1545, este necesar pentru a aduce legislația în concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și pentru a crea un remediu național. Potrivit lui Apostol, despăgubirea va putea fi solicitată doar dacă încălcarea nu a fost reparată în cadrul procesului penal, iar instanța civilă nu va putea rejudeca hotărârile penale, ci doar constata prejudiciul și stabili valoarea compensației.

Un alt subiect discutat a fost cuantumul despăgubirilor și aplicarea noului mecanism în cauzele contravenționale. Ministerul Justiției recunoaște că noua lege ar putea genera mai multe cereri, însă spune că impactul bugetar nu poate fi estimat exact și va depinde de numărul solicitanților și de valoarea despăgubirilor stabilite de instanțe. Comisia juridică urmează să revizuiască proiectul în urma consultărilor, iar propunerile în scris pot fi transmise până pe 10 septembrie, ora 17:00. Proiectul ar putea fi supus votului în lectura a doua pe 11 septembrie.