El a explicat oportunitățile cooperării militare și a oferit un cadru de interpretare strategică al integrării țării în sistemul de apărare colectiv al Europei, cum este Eastern Flank Watch sau Zidul de Drone, transmite Realitatea.MD.

„Eastern Flank Watch” este o inițiativă a UE și NATO pentru a proteja Europa, în special flancul estic, zonă în care este poziționată și Republica Moldova, de amenințări, cum ar fi încălcările spațiului aerian. Proiectul este centrat pe crearea unui sistem de apărare împotriva dronelor, descris uneori ca un „zid de drone”, care va fi dezvoltat pe baza experiențelor din Ucraina.

Expertul Andrei Curăraru a vorbit despre arhitectura de securitate, vulnerabilitățile neutralității și despre cum Chișinăul se poate racorda la inițiativele europene de apărare. „Incidentele cu drone ne vorbesc despre riscurile de securitate care persistă inclusiv pentru statele membre ale Uniunii Europene, nu doar pentru state candidate sau neutre ca Republica Moldova. Și aici se începe cu „elefantul din cameră”: neutralitatea Republicii Moldova, fără cooperare, devine vulnerabilitate. Noi nu avem capacitate suficientă pentru a finanța toate inițiativele necesare din bugetul Republicii Moldova, nu avem nicio arhitectură de securitate care să fi fost modernizată pentru a face față noilor provocări și de asta trebuie să beneficiem la maximum de ceea ce se întâmplă și pe interiorul Uniunii Europene, care vede apărarea și securitatea ca o nouă prioritate. În următoarea perioadă se va cheltui de cinci ori mai mult pe tot ce înseamnă securitate și apărare la nivel european – peste 130 de miliarde de euro”, a explicat el.

Declarațiile pun accent pe ideea că neutralitatea, în lipsa cooperării, devine vulnerabilitate. Expertul a mai enumerat cum pot fi traduse în practică reformele și cooperarea cu UE și cu NATO pentru a consolida securitatea națională: „În primul rând, cred că trebuie să continuăm tot ce înseamnă participarea la European Peace Facility și aici putem să semnalizăm că vrem să participăm ca un stat neutru, să ne gândim la investiții în tot ce înseamnă apărare antiaeriană, apărare de geniu și participare în misiuni internaționale. Avem și o misiune civilă aici care ne ajută pe domeniul cyber și care în ultimele alegeri a fost unul crucial. Am văzut miliarde de atacuri asupra infrastructurii cibernetice în perioada electorală și trebuie să ne așteptăm, în următorul deceniu, că acestea vor continua. Vorbim și despre Eastern Flank Watch. De fapt, vorbim despre un mecanism complex de monitorizare la care Republica Moldova ar putea să se ralieze. Noi suntem o zonă gri de monitorizare – între Ucraina, care și-a crescut aceste capacități, și România, ca stat NATO, care are și ea capacități mărite în acest sens. Investițiile în tot ce înseamnă senzori – fie acustici, fie vizuali, dar și capacitatea de doborâre a eventualelor drone care apar pe teritoriul Republicii Moldova – sunt niște inițiative absolut compatibile cu statutul de candidat”.

„A treia direcție pe acest roadmap despre care este absolut necesar să vorbim este că una dintre investițiile mari pe care le va face Uniunea Europeană este investiția în infrastructură duală, adică tot ce înseamnă poduri, drumuri și așa mai departe. Și aici cred că ar fi un rol atât pentru Ministerul nostru al Apărării, care să se gândească cum ar putea să se ralieze la tot ce înseamnă integrarea europeană prin creșterea acestor capacități și modernizarea capacității armate naționale, dar și să ne gândim cum să utilizăm aceste fonduri creativ, de exemplu pentru investiții în poduri peste Prut, în capacități de reacție la dezastre și inclusiv reacție la dezinformare. O necesitate clară este ralierea și la European Military Semester, în care planifici cum să faci achiziții, vezi unde ai lipsuri. Și Republica Moldova, făcând achiziții, cu siguranță că nu va primi aceleași oferte pe care le-ar primi Uniunea Europeană la o scară mai largă. Trebuie să înțelegem, până la urmă, că toate interacțiunile cu Uniunea Europeană în domeniul militar întăresc neutralitatea Republicii Moldova. O neutralitate declarată sau venită de pe canalele Telegram, cu concepte absurde drept neutralitate economică sau nu știu de care, nu vine să întărească Republica Moldova, ci vine să o slăbească”, a mai subliniat Andrei Curăraru.

Foaia de parcurs pentru menținerea păcii prevede crearea până în 2027 a unei zone unice europene de mobilitate militară, cu reguli armonizate și o rețea de rute terestre, aeriene și maritime pentru deplasarea rapidă a trupelor și echipamentelor în întreaga Europă. Acest proiect, dezvoltat în strânsă coordonare cu NATO, va consolida capacitatea Europei de a reacționa prompt în fața oricărei crize.

Ce înseamnă mai exact Eastern Flank Watch? Crearea unei capacități comune, precum un „zid de drone”, pentru a detecta și neutraliza dronele, în special cele care încalcă spațiul aerian al statelor membre. Este o inițiativă de securitate concentrată pe partea estică a Europei, care se confruntă cu amenințări tot mai mari, inclusiv din partea dronelor rusești. Face parte dintr-un plan mai amplu al UE de consolidare a apărării, alături de alte inițiative precum „European Air Shield” și „European Space Shield”. Implică o cooperare strânsă între statele membre ale UE de pe flancul estic și NATO. Se bazează pe tehnologie modernă și pe lecții învățate pe câmpul de luptă din Ucraina pentru a dezvolta soluții de apărare eficiente și economice.

De la începutul războiului din Ucraina, Rusia a încălcat, cu drone, teritoriul nostru și al unor state, precum România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Lituania și Letonia. Dacă până nu demult se putea vorbi de lipsa de intenție de a ataca, de curând nu mai este vorba de așa ceva, pentru că incursiunea dronelor în Polonia din această toamnă a fost una țintită și planificată de mult timp.