Siguranța rețelei rutiere, activată după aderarea la UE: șoselele naționale vor fi clasificate și prioritizate
Drumurile naționale vor fi supuse unei evaluări periodice de risc, iar tronsoanele vor fi clasificate în funcție de nivelul lor de siguranță, pentru ca intervențiile să fie făcute cu prioritate acolo unde pericolul este mai mare. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale propune modificarea Legii privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere, prin introducerea unei proceduri noi – evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele.
Potrivit notei informative, deși legislația europeană a fost parțial transpusă în Regulamentul privind evaluarea de impact asupra siguranței
rutiere și auditul în domeniul siguranței rutiere, aprobat în anul 2025 de Guvern, totuși legislația actuală nu prevede un mecanism de evaluare pentru drumurile aflate deja în exploatare, care să permită identificarea nivelului de risc pe fiecare tronson. „Lipsa acestui instrument împiedică administratorul drumului să intervină preventiv, înainte de producerea accidentelor rutiere”, se arată în document. În prezent, prioritizarea investițiilor se face „preponderent reactiv, în baza accidentelor deja produse”, transmite Bani.MD.
Noua procedură va fi aplicată drumurilor care fac parte din rețeaua rutieră transeuropeană, autostrăzilor și drumurilor principale. Evaluarea va fi realizată de administratorul drumului (Administrația Națională a Drumurilor) cel puțin o dată la cinci ani, iar prima evaluare urmează să fie efectuată în termen de un an de la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Evaluarea va presupune examinarea vizuală, inclusiv prin mijloace electronice, a caracteristicilor de proiectare ale drumului, dar și analiza tronsoanelor exploatate de peste trei ani unde s-a înregistrat „un număr mare de accidente grave în raport cu fluxul de trafic”. În baza rezultatelor, toate tronsoanele vor fi clasificate în cel puțin trei categorii, în funcție de nivelul lor de siguranță, potrivit normelor care urmează să fie aprobate de autorități.
Proiectul mai prevede instituirea unui sistem online de raportare voluntară, accesibil tuturor utilizatorilor drumurilor, prin care vor putea fi semnalate situații considerate „un pericol real sau potențial pentru siguranța infrastructurii rutiere”.
Totodată, la procedurile de gestionare a siguranței rutiere pe drumurile publice vor putea participa și auditori certificați de autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau ale Confederației Elvețiene, în contextul în care, potrivit documentului, lipsa auditorilor atestați face dificilă aplicarea legii.
Datele incluse în nota informativă arată că, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate aproximativ 83 187 de accidente rutiere, soldate cu 12 906 decese și 101 064 persoane rănite. În anul 2024 s-au produs 2 009 accidente, în urma cărora 209 persoane au decedat și 2 369 au fost rănite grav.
Potrivit estimărilor Băncii Mondiale, pierderile cauzate de accidentele foarte grave și cele soldate cu deces au constituit în 2023 circa 2,7% din PIB, echivalentul a aproximativ 450 de milioane de dolari.
Poliția din Moldova și Europol își consolidează cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a avut o întrevedere cu Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct pentru operațiuni al Europol. Discuțiile s-au axat pe consolidarea cooperării operaționale și pe intensificarea acțiunilor comune împotriva criminalității organizate transfrontaliere.
A pierdut controlul motoblocului și a rămas prins sub utilaj. Bărbatul a suferit arsuri grave
Un bărbat a ajuns la spital cu arsuri grave prin frecare, după ce a fost implicat într-un accident cu un motobloc. Medicii spun că este primul caz de acest fel întâlnit în instituție.
Polițiștii ar putea munci legal și în sectorul privat. MAI pregătește noi reguli
Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special.