La finele anului trecut, în Registrul bunurilor imobile, erau înscrise peste 7 mln. de bunuri, dintre care doar aproximativ 20% erau evaluate în scop fiscal. Sunt concluziile Curții de Conturi (CCRM) din Raportul anual asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public în 2024.

În linii generale, Curtea de Conturi a constatat că gradul de realizare a cheltuielilor prevăzute în bugetul de stat pentru 2024 a fost superior celui din anul precedent cu 1,5 puncte procentuale, ceea ce indică o îmbunătățire moderată a capacității de absorbție bugetară. Cheltuielile curente au fost executate la nivel de 97,5%, înregistrând o creștere neînsemnată față de anul precedent, iar cele capitale - în proporție de 87,2%, în ușoară scădere față de 2023.

Investițiile capitale, destinate drumurilor în mare parte, au fost realizate la nivel de 56,1%

În schimb, investițiile capitale au fost realizate la nivel de numai 56,1%, ceea ce, potrivit CCRM, denotă dificultăți persistente în implementarea proiectelor de dezvoltare, în special în ceea ce privește planificarea, contractarea și execuția lucrărilor de investiții. Totodată, auditorii subliniază că problemele în gestionarea investițiilor capitale compromit eficiența utilizării fondurilor publice.

În Legea bugetului de stat pentru 2024, au fost aprobate alocații în sumă de 1,9 miliarde de lei pentru 64 de proiecte investiționale, ceea ce constituie 2,3% din totalul cheltuielilor bugetului de stat. Finanțarea s-a realizat în proporție de 82,7% din surse externe (1,57 miliarde de lei) şi doar 17,3% (330,3 mln. de lei) – din resurse generale.

Majoritatea investițiilor capitale, în proporție de 74%, a fost orientată către programul „Dezvoltarea drumurilor”, urmat de programul „Servicii de suport în domeniul apărării naționale” – cu o pondere de 15,7%, programul „Aprovizionarea cu apă și canalizare” – 4,4% și programul „Dezvoltarea durabilă a sectoarelor fitotehnie și horticultură” – 1,9%.

Potrivit CCRM, una din principalele deficiențe care au afectat gestionarea investițiilor capitale este planificarea defectuoasă acestora, care determină şi frecvente modificări bugetare, cu „o pronunțată vulnerabilitate la incertitudini și întârzieri”.

De exemplu, în urma rectificărilor la Legea bugetului de stat pentru 2024, au fost excluse 25 de proiecte de investiții, în valoare totală de 607,2 mln. de lei, ceea ce constituie 31,9% din suma aprobată inițial. Printre proiectele excluse se număra reconstrucția drumului M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina în valoare de 150 de mln. de lei, construcția drumului de ocolire a oraşului Cimișlia, în valoare de 80 de mln. de lei, reconstrucția drumului R34 Hâncești – Leova – Cantemir – Cahul – Giurgiulești - 100 mln. de lei, construcția spitalului regional din Bălți – 51 de mln. de lei, elaborarea platformei electronice de identificare la distanță a beneficiarului (e-KYC) – 4,8 mln. de lei.

Principalele cauze ale renunțării cel puțin temporare la aceste proiecte, se arată în raportul CCRM, au vizat întârzierile în ratificarea acordurilor de finanțare, nerealizarea precondițiilor pentru intrarea lor în vigoare, precum și deficiențe tehnice și administrative, cum ar fi lipsa documentației de proiect complete, tergiversarea procedurilor de achiziții publice sau lipsa ofertelor conforme.

Doar 29 din 50 de proiecte pentru 2024 au fost executate în proporție de 90-100%

Odată cu excluderea proiectelor menționate mai sus, au fost incluse alte 10 proiecte noi, în valoare totală de 260,8 mln. de lei, dintre care 97,2% au fost finanțate din surse externe. Peste 94% din acești bani bani erau destinaţi de asemenea infrastructurii rutiere: 116 mln. de lei pentru construcţia drumului de ocolire a municipiului Comrat și 130 de mln. de lei pentru drumul M3 Porumbrei - Cimișlia.

Dintre cele 50 de proiecte de investiții capitale, planificate pentru anul trecut, au fost executate în proporție de 90-100%, doar 29, iar cinci proiecte nu au înregistrat cheltuieli. Instituția cu cel mai scăzut nivel de execuție a proiectelor asumate a fost Ministerul Sănătății, cu 24,4%, urmat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării – 53%, și Ministerul Educației și Cercetării – 57,6%.

Aproape 1 miliard de lei, achitați fără trezorerie

O altă problemă majoră constatată de audit este includerea neconformă în buget a proiectelor de investiții capitale. Astfel, 12 dintre acestea au fost incluse în Legea bugetului de stat pentru 2024 fără avizul Comitetului interministerial pentru planificare strategică și fără validare din partea Grupului de lucru pentru investiții publice. În consecință, doar unul din proiectele în cauză a fost executat, dar numai parțial. Este vorba de crearea Sistemului informațional „Managementul în învățământul superior (HEMIS)”, în valoare de 1,9 mln. de lei. Celelalte 11 proiecte au fost ulterior excluse din buget, confirmând carențele existente în respectarea procedurilor de finanțare a investițiilor capitale, atrage atenția CCRM.

În afară de aceasta, auditul a depistat că, în cadrul unor proiecte finanțate din surse externe, au fost realizate plăți directe, în valoare totală de 939,1 mln. de lei în afara sistemului trezorerial. Cea mai mare parte din această sumă, 866,7 mln. de lei, vizează proiectul BERD pentru sectorul drumurilor, gestionat de Administraţia Naţională a Drumurilor, iar 63,7 mln. de lei - proiectul KfW, privind infrastructura de apă.

Din peste 95 de mii de terenuri publice, doar 21% au fost înregistrare

La capitolul gestionare a patrimoniului public, la începutul anului 2025, auditul a descoperit o creștere a valorii acestuia în Registrul patrimoniului public, gestionat de Agenția Proprietății Publice, până la 167,07 miliarde lei. Mai exact, majorarea a constituit 11 miliarde lei sau 6,74% față de anul precedent. Potrivit raportului, această creștere s-a datorat în mare parte corectării unor deficiențe contabile și a omisiunilor de înregistrare semnalate anterior de CCRM.

Printre principalele probleme în administrarea patrimoniului public, care au efecte directe inclusiv asupra veniturilor autorităților publice locale, Curtea a menționat următoarele: lipsa unei delimitări și evidențe clare a terenurilor proprietate publică; erori în atribuirea dreptului de administrare asupra unor bunuri; neînregistrarea terenurilor în Registrul bunurilor imobile și în evidența contabilă; utilizarea neconformă sau abuzivă a terenurilor publice la nivel local; lipsa unei strategii coerente de valorificare a activelor publice.

Potrivit CCRM, aceste vulnerabilități sunt rezultatul lacunelor în aplicarea legislației și insuficienței de coordonare între instituții. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă procesul de delimitare a terenurilor proprietate publică, realizat prin programul de stat sprijinit de Banca Mondială, care, deși a avansat, înregistrează întârzieri și rezultate parțiale: din peste 95 de mii de proprietăți contractate pentru înregistrare, doar 21% au fost finalizate, iar multe terenuri nu sunt reflectate în mod corespunzător în registrele contabile și cadastrale.

Multe terenuri, atribuite fără licitații publice sau vândute sub valoarea de piață

La nivel local, ineficiența administrării terenurilor publice se reflectă direct în veniturile bugetare. În 2024, veniturile acumulate din arendă, redevență și vânzarea terenurilor au constituit circa 346,9 mln. lei, însă auditul a constatat pierderi importante cauzate de: atribuirea terenurilor fără respectarea cadrului normativ și fără licitații publice; neîncasarea restanțelor din arendă, în sumă de 3,9 mln. de lei; vânzarea unor terenuri sub valoarea reală de piață, ceea ce a diminuat veniturile locale cu peste 154 mii lei; schimbarea destinației terenurilor pe baza unor documentații incomplete sau neconforme.

Auditul a atras atenția și asupra problemelor persistente privind înregistrarea, evaluarea și impozitarea bunurilor imobile. Deși la finele anului 2024, în Registrul bunurilor imobile erau înscrise peste 7,4 mln. de bunuri, doar aproximativ 20% au fost evaluate în scop fiscal, ceea ce limitează considerabil capacitatea autorităților locale de a-și consolida autonomia financiară.

Raportul anual al CCRM asupra administrării și întrebuințării resurselor financiare publice și a patrimoniului public pentru 2024 sintetizează constatările și concluziile rezultate din misiuni de audit desfășurate în perioada septembrie 2024 – septembrie 2025. Documentul oferă o imagine amplă asupra modului în care autoritățile gestionează fondurile publice, implementează sisteme de control intern și respectă disciplina bugetar-fiscală. Curtea a evaluat atât rapoartele Guvernului privind executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, cât și rapoartele de executare a bugetelor ministerelor și instituțiilor publice.

Curtea de Conturi notează că recomandările formulate în acest raport sunt destinate Parlamentului și Guvernului, pentru a le sprijini în scopul exercitării atribuțiilor de supraveghere și luare a deciziilor și a contribui la elaborarea unor politici publice mai eficiente și la consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.