Cea mai scăzută temperatură de pe Pământ din ultimii 14 ani, înregistrată în Antarctica. Termometrele au indicat -84,1°C
În timp ce valuri de căldură sufocantă afectează milioane de oameni în întreaga lume, cercetătorii de la stația Concordia din Antarctica au înregistrat pe 18 iulie 2026 cea mai scăzută temperatură din ultimii 14 ani: minus 84,1 grade Celsius, conform Live Science.
Cum se explică temperaturile extreme din Antarctica
Stația Concordia, administrată de Institutul Polar Francez Paul-Émile Victor și Programul Național de Cercetare Antarctică din Italia, este situată pe Platoul Antarctic, la o altitudine de peste 3.200 de metri. Aici, temperaturile scad frecvent sub minus 80°C în timpul iernii antarctice, însă valoarea de minus 84,1°C, înregistrată de două ori în dimineața zilei de 18 iulie, este remarcabilă.
„Chiar și aici, unde se așteaptă temperaturi extreme, temperaturile sub minus 84 de grade Celsius sunt remarcabile și evidențiază cât de variabilă poate fi vremea antarctică”, a declarat Gabriele Carugati, șeful stației.
Cea mai scăzută temperatură înregistrată vreodată pe Pământ a fost de minus 89,2°C, la stația rusă Vostok, în 1983. Totuși, datele din satelit sugerează că temperaturile în Antarctica de Est pot coborî chiar până la minus 98°C, potrivit unui studiu publicat în 2018 în Geophysical Research Letters.
Antarctica: Extremă, dar vulnerabilă
Concordia este una dintre cele mai izolate stații de cercetare din lume, situată la peste 1.000 de kilometri de coastă. Condițiile dure, fără lumină solară timp de luni de zile și cu o atmosferă extrem de uscată, fac din stație un loc unic pentru cercetare.
„În timpul iernii, căldura se disipă continuu în spațiu, ceea ce permite temperaturilor să scadă la niveluri extraordinare”, a explicat Carugati.
În plus, stația servește și ca un laborator pentru studierea izolării și adaptării umane, fiind supranumită „astronauți de gheață”. Cercetătorii care lucrează aici sunt analizați de un medic biomedical al Agenției Spațiale Europene, pentru a înțelege mai bine provocările fizice și mentale ale explorării spațiale.
Încălzirea globală și fenomenele extreme
Deși Antarctica este cel mai rece continent, nu este imună la efectele încălzirii globale. Ghețarii din Antarctica de Vest și Peninsula Antarctică sunt deosebit de vulnerabili, această din urmă regiune experimentând cea mai rapidă încălzire din zonă. Un val de căldură fără precedent în martie 2024 a ridicat temperaturile din apropierea Concordiei la minus 9,4°C, cu 18°C peste media sezonieră.
Pământul se află în prezent sub influența fenomenului El Niño, care intensifică evenimentele meteorologice extreme. Potrivit Carbon Brief, 2026 este probabil al doilea cel mai cald an din istorie, după 2024, iar 2027 ar putea stabili un nou record termic global.
Impactul cercetării climatice
Cercetările desfășurate la Concordia sunt esențiale pentru înțelegerea schimbărilor climatice și a variabilității atmosferice. „Observațiile extreme de acest gen îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine procesele atmosferice și să îmbunătățească modelele climatice”, a subliniat Carugati.
Pe măsură ce temperaturile globale continuă să crească, iar fenomenele meteorologice devin mai intense, studiile din Antarctica oferă perspective valoroase asupra impactului pe termen lung al activităților umane asupra planetei.
Sursa: libertatea.ro
Turcia se luptă cu incendii în regiunile turistice
Turcia desfăşura joi o luptă intensă împotriva incendiilor forestiere, alimentate de vânt, în regiunile turistice din sudul ţării, în jurul oraşului Antalya de pe coasta mediteraneeană şi al oraşului Ayvalik, din vest, de pe malul Mării Egee, relatează AFP.
Atacul masiv al Rusiei asupra Ucrainei s-a soldat cu cel puţin 13 morţi. Polonia şi-a ridicat avioanele de vânătoare şi investighează o „încălcare a spaţiului aerian” după descoperirea unui crater misterios de 10 metri / „Probabil” o rachetă rusă
Loviturile aeriene ruseşti au ucis joi cel puţin 13 persoane în Ucraina, inclusiv una la Kiev, în atacuri care s-au extins până în oraşul Liov din vestul ţării, forţând Polonia vecină să mobilizeze avioane de vânătoare pentru a-şi asigura spaţiul aerian, relatează Reuters.
Fondatorul Telegram, Pavel Durov, a fost inclus pe lista „extremiștilor și teroriștilor” din Rusia
Pavel Durov (41 de ani), fondatorul și directorul executiv al aplicației Telegram, a fost inclus joi pe lista „extremiștilor și teroriștilor” din Rusia, la o zi după ce regimul de la Moscova l-a dat în urmărire internațională, relatează AFP, Le Figaro și Meduza.