S-a constatat, într-o analiză, că rata de creștere a fost de aproape un sfert de inch pe an, în comparație cu rata așteptată de 0,17 inch. Este o statistică îngrijorătoare, având în vedere pericolele pe care le aduce creșterea nivelului mării, inclusiv trimiterea unor valuri de furtună potențial mortale mai departe în interiorul uscatului, amenințarea infrastructurii urbane, erodarea coastelor și perturbarea ecosistemelor, precum și provocarea unor inundații mai frecvente.

„Creșterea pe care am văzut-o în 2024 a fost mai mare decât ne așteptam”, a declarat Josh Willis, cercetător al nivelului mării la Jet Propulsion Laboratory al NASA din California de Sud. „Fiecare an este puțin diferit, dar ceea ce este clar este că oceanul continuă să crească, iar rata de creștere este din ce în ce mai rapidă”, a mai adăugat acesta.

Cauzele care contribuie la creșterea nivelului mărilor

NASA a declarat că această creștere s-a datorat unei cantități „neobișnuite” de încălzire a oceanelor, precum și unui aflux de apă topită din ghețari și alte tipuri de gheață de pe uscat.

Pe măsură ce Pământul se încălzește din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră care rețin căldura, mai mult de 90% din această căldură este absorbită de oceane. Acest lucru determină creșterea temperaturii oceanelor, iar apa se dilată. Este un proces cunoscut sub numele de „expansiune termică” care contribuie la creșterea nivelului mărilor. Încălzirea planetei a cauzat aproximativ o treime din creșterea globală a nivelului mării observată de altimetrele prin satelit începând cu 2004.

În timp ce expansiunea termică a fost principala cauză - și responsabilă pentru aproximativ două treimi din creșterea nivelului mării - aproximativ o treime a fost cauzată și de topirea calotei glaciare și a ghețarilor.

Stratul de gheață din Antarctica se topește la un ritm mediu de aproximativ 150 de miliarde de tone pe an, iar cel din Groenlanda pierde aproximativ 270 de miliarde de tone pe an, ambele contribuind la creșterea nivelului mării. Pierderea stratului de gheață din Groenlanda este echivalentă cu greutatea a 26 000 de turnuri Eiffel, potrivit Lamont-Doherty Earth Observatory de la Universitatea Columbia.

Cel mai cald an înregistrat vreodată

Încălzirea rezultată în urma acestor procese a devenit mai severă în ultimii ani. De asemenea, s-a stabilit că 2024 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu temperaturi globale cu 2,3 grade peste media NASA a secolului al XX-lea, din 1951 până în 1980.

„Cu 2024 drept cel mai cald an înregistrat vreodată, oceanele Pământului, aflate în expansiune, îi urmează exemplul, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele trei decenii”, a declarat Nadya Vinogradova Shiffer, șefa programelor de oceanografie fizică și a Observatorului Integrat al Sistemului Terestru de la sediul NASA.

Creșterea continuă va duce probabil la un viitor îngrijorător dacă nu se iau măsuri masive pentru a stopa emisiile de gaze cu efect de seră. Grupul non-profit Climate Central estimează că, până în 2050, peste patru milioane de hectare de proprietăți din SUA se vor afla cel puțin parțial sub linia mareelor.

Sursa: adevărul.ro