Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ), rețeaua era compusă din funcționari publici din cadrul unui serviciu de evidență a populației și ai unei primării din județul Botoșani. Aceștia sunt acuzați de luare de mită, fals informatic și fals în acte oficiale. În paralel, beneficiarii, cetățeni străini, în special din fostul spațiu sovietic, au obținut acte de identitate românești în baza unor documente falsificate, stabilindu-și fictiv domiciliul în România, scrie Ziua.MD.

„Datele nereale se referă la domiciliul persoanei, care este fictiv, deoarece beneficiarul nu a locuit niciodată la adresa respectivă, dar și la alte atribute de identificare, precum nume, prenume, data și locul nașterii”, informează Parchetul ICCJ, citat de News.ro.

Potrivit anchetatorilor, beneficiarii prezentau certificate de cetățenie română anterior falsificate și depuneau declarații de luare în spațiu întocmite în fals, fără cunoștința sau acordul proprietarilor reali ai imobilelor. Documentele erau înregistrate ulterior în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, iar cei în cauză primeau acte de identitate românești care atestau cetățenia și domiciliul în România.

Un aspect grav relevat de anchetă este că, în perioada 2023–2024, aproximativ 7.000 de persoane născute în Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova sau alte foste republici sovietice și-au stabilit domiciliul fictiv în România prin intermediul acestei rețele.

Printre beneficiarii acestor acte de identitate false s-ar afla și un cetățean român acuzat de incendierea locuinței premierului britanic Keir Starmer, ceea ce indică potențiale riscuri de securitate generate de activitatea grupării.