Cancerul și fumatul. Cum a reușit Suedia să reducă numărul deceselor cauzate de cancerul pulmonar
În luna februarie, în lume este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului. În Europa, cancerul este responsabil pentru 1 din 4 decese și reprezintă a doua cauză de mortalitate prematură, iar în Republica Moldova, bolile oncologice constituie a doua cauză principală de deces, după maladiile cardiovasculare.
Potrivit Eurostat, cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer în Europa, înregistrând cea mai ridicată rată a mortalității. Totuși, există exemple de state care, prin abordări echilibrate și strategii eficiente, au reușit să reducă semnificativ numărul deceselor cauzate de cancerul pulmonar.
Deși cancerul pulmonar nu este cel mai frecvent tip de cancer în ceea ce privește numărul de cazuri noi, acesta înregistrează cea mai mare mortalitate, din cauza diagnosticului tardiv și a agresivității bolii, scrie infotag.md.
Principalul factor de risc asociat cancerului pulmonar este fumatul activ, responsabil pentru 85–90% din cazuri. Studiile arată că fumul de țigară conține peste 7.000 de substanțe chimice, dintre care cel puțin 250 sunt recunoscute ca dăunătoare, iar 69 au efect cancerigen confirmat.
Potrivit datelor Eurostat, în 2022, Ungaria a înregistrat cea mai ridicată rată a deceselor prin cancer pulmonar în Uniunea Europeană, cu 77,7 decese la 100.000 de locuitori, urmată de Croația, cu 64,5 decese la 100.000. Suedia a raportat cea mai scăzută rată din UE, cu 35 decese la 100.000 de locuitori.
Datele OECD publicate în 2025 arată că Suedia se află pe primul loc în Europa în ceea ce privește prevenția și controlul cancerului pulmonar la bărbați. Țara înregistrează cea mai scăzută incidență a cancerului pulmonar în rândul bărbaților din UE, alături de Norvegia și Islanda. De asemenea, între 2011 și 2021, Suedia a înregistrat cea mai mare scădere a deceselor evitabile prin cancer pulmonar - 42%.
Un studiu publicat de Colegiul Regal al Medicilor din Marea Britanie evidențiază că disponibilitatea și utilizarea produselor orale de nicotină în Suedia, precum snusul sau pliculețele cu nicotină, demonstrează că un număr mare dintre fumători sunt dispuși să renunțe la fumat dacă au la dispoziție o alternativă la țigări.
O altă cercetare publicată de Institutul Național de Sănătate din SUA arată că utilizarea snusului în Suedia a jucat un rol important în reducerea fumatului în rândul bărbaților, contribuind la cele mai mari scăderi ale fumatului observate într-o țară dezvoltată.
Această tranziție de la fumat la produse orale cu nicotină (snus, pliculețe cu nicotină) a fost asociată cu reducerea incidenței cancerului pulmonar, cancerului oral și bolilor cardiovasculare, în condițiile în care consumul total de tutun a rămas relativ constant.
Rezultatele sugerează că înlocuirea fumatului cu alternative mai puțin nocive poate avea efecte benefice asupra sănătății publice.
În prezent, în Suedia se înregistrează cea mai scăzută rată a fumatului din UE, de aproximativ 5%. Studiile oficiale arată că rata deceselor provocate de bolile fumatului în Suedia este cu 39.6% mai mică decât media UE.
Poliția din Moldova și Europol își consolidează cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a avut o întrevedere cu Jean-Philippe Lecouffe, director executiv adjunct pentru operațiuni al Europol. Discuțiile s-au axat pe consolidarea cooperării operaționale și pe intensificarea acțiunilor comune împotriva criminalității organizate transfrontaliere.
A pierdut controlul motoblocului și a rămas prins sub utilaj. Bărbatul a suferit arsuri grave
Un bărbat a ajuns la spital cu arsuri grave prin frecare, după ce a fost implicat într-un accident cu un motobloc. Medicii spun că este primul caz de acest fel întâlnit în instituție.
Polițiștii ar putea munci legal și în sectorul privat. MAI pregătește noi reguli
Funcționarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ar putea avea dreptul să desfășoare activități remunerate în sectorul privat, în afara orelor de program. Propunerea se regăsește într-un proiect de lege elaborat de MAI, care prevede modificarea Legii privind funcționarul public cu statut special.